Vali Moraru, despre delirul lui Gigi Becali, despre jungla în care trăim de 30 de ani, despre metodele bolșevice ale echipei Burleanu și despre blaturile din fotbal

Vali Moraru (46 de ani) este unul dintre cei mai echilibrați și profesioniști moderatori de emisiuni sportive și unul dintre puținii care l-au pus la punct pe Gigi Becali, tăindu-i acestuia „firul” când se abera (jignea) în direct. Pe Vali îl vedem aproape zilnic pe DigiSport din 2010 încoace, dar ucenicia și experiența profesională și le-a făcut la PROTV/Sport.ro (1996-2010). Puteți intra în legătură cu Vali pe pagina lui oficială de facebook. Merită să citiți în continuare răspunsurile lui la întrebări „arzătoare” despre fotbalul românesc.

De ce crezi că FCSB a ratat titlul în ultimii doi ani, deși a cumpărat tot ce-i mai bun în România?

Pentru că Gigi Becali confundă priceperea la fotbal cu celebrul „fac ce vreau cu banii mei”!  Statisticile sunt elocvente, în ciuda declarațiilor lui. Când accesul la echipă i-a fost restricționat, au fost rezultate. Mă refer aici la titluri de campioană. Să cumperi tot ce-i mai bun în România e doar o ambiție. Nu înseamnă că e neapărat util. FCSB a cumpărat mult și prost. După principiul adesea invocat: „nu joacă bine, altu' la rând!” Dică era cel mai bun antrenor acum o lună, era geniu. Acum e cel mai slab, e fricos și i se caută înlocuitor. La fel ca Alibec, Budescu și atâția altii. De-a lungul timpului, au pățit-o nume și mai mari. Gică Hagi a plecat umilit de la Steaua. Că nu se pricepe. Hagi a arătat tuturor că se pricepe, doar că vrea ca lucrurile să fie făcute așa cum le vede el. Același lucru nu se poate întâmpla la echipa lui Gigi Becali. Diferențele sunt evidente. 

E greu de ținut în frâu Gigi Becali când intră în direct?

Nu. Și chiar vorbesc serios. Am avut ocazia să stau de vorbă cu multe alte personaje din fotbal. Comparația nu le avantajează pe câteva dintre ele. Mie nu mi-a creat probleme majore. A, că a exagerat, că uneori a delirat în direct, asta e altceva, și e chiar treaba lui și a celor care au timp și nervi să-l urmărească și să-l creadă. Cel de acasă alege.

"Becali să facă ce vrea în curtea lui, nu să ne spună cum să comentăm!"

Am văzut că i-ai tăiat legătura o dată (nu mai rețin dacă s-a întâmplat de mai multe ori), pentru că jignea... 

S-a întâmplat de mai multe ori. Și la Sport.ro, și aici, la DigiSport. La Digi am făcut-o de două ori.  În niciunul din cazuri nu am făcut-o pentru că ar fi fost lipsit de respect la adresa mea. Pe astea le mai trec cu vederea. Dar nu pot îngădui să jignească oameni la care țin sau să terfelească principii la care țin. Știu foarte bine momentele. Prima dată, la Digi, i-am închis după un Voința Sibiu - Steaua 1-1, cred că era abia primul meci din retur. Gigi Becali era foarte supărat pe comentariul colegilor mei, că erau entuziaști la acțiunile Voinței, că ar face jocurile CFR-ului, etc. Prostii, bineînțeles, oricine știe că un neutru ține cu echipa mai slabă în toate situațiile. Normal că erau scoase în  evidență reușitele Voinței și nereușitele Stelei. E ceva absolut firesc. Ca să vin mai în actualitate...  Dacă FCSB bătea la Iași în superioritate numerică, printr-un gol al lui Florin Tanase... Îl făcea cineva erou pe Tanase? Nu cred. Era ceva firesc. Dar, dacă Iași dă gol în ultimele secunde, în  inferioritate numerică, nu-l faci erou pe Andrei Cristea?  Pentru că a făcut ceva deosebit, împreună  cu echipa, bineînțeles. Asta înseamnă că ești părtinitor? Că ești antiFCSB? Revenind la meciul de la Sibiu... Am coborât puțin la logica lui, ca să-l contrazic. Să facă ce vrea pe banii lui, dar s-o facă în  curtea lui. Nu e cazul să ne spună și cum să comentăm. Asta mai lipsea!

Și a doua oară?

A doua oară i-am închis telefonul cand i-a spus „ciocu' mic” lui Radu Paraschivescu, prezent în emisiune. Nu avea rost să  mai continuăm. I-am spus că poate spune „ciocu' mic” oricui prinde dumnealui pe la el prin sufragerie, dar nu invitaților mei. 

Nu te-ai gândit la consecințe (intervenții la șefii trustului, faptul că pierzi audiență dacă el nu mai intră în emisiunile moderate de tine)?

Principala consecință este un Gigi Becali puțin mai atent cu vorbele atunci când intră în direct la mine la emisiune. Nu mi-a reproșat nimeni niciodată din conducerile posturilor la care am lucrat vreun asemenea gest. Gigi Becali recurge la amenințări și șantaje doar dacă îl scoți din sărite. Pare-se că eu nu am reușit. Am colegi care au avut de suferit de pe urma lui. Cât despre pierderea audienței, asta e, poate fi un risc asumat. Mă descurc în orice situație.

Ți-e greu să spui FCSB în loc de Steaua? Și ce părere ai despre acest conflict, Gigi Becali – MApN?

Nu. A fost o vreme de confuzie, până s-a dat o sentință definitivă. Dacă numele e FCSB, spun FCSB. Cât despre conflict, e doar un exemplu din jungla în care trăim de 30 de ani. M-am cam resemnat. Nu cred că ne mai putem îndrepta. Dimpotrivă.

Care au fost cele mai grele momente din cariera ta? Care a fost cel mai dificil interlocutor?

E un moment dificil atunci când ceea ce faci cu pasiune și bună credință este pus sub semnul întrebării de oameni care ar trebui să-ți fie alături, umăr la umăr. Nu bag în seamă balivernele unuia sau altuia din fotbal. Fiecare e cu interesul lui, nu mă aștept la obiectivitate. E un moment greu atunci când meseria pe care o faci nu e respectată. De oameni care nu-și respectă meseria lor în primul rând, dacă au una. Pentru mine, cel mai dificil interlocutor este cel lipsit de bun simț și de orice urmă de logică. Cel care vrea doar să strige mai tare, indiferent dacă are vreun sens sau nu ceea ce zice. Sunt destui dintr-ăștia. Îmi pare rău, nu-i voi nominaliza.

De ce zâmbește Burleanu când e prins în ofsaid

La ultimele apariții la DigiSport, și înainte, și după alegeri, Burleanu mi s-a părut extrem de ofensiv la adresa voastră, a moderatorilor. Tu cum l-ai perceput?

Vorbesc doar în numele meu. Poate că a fost ofensiv, dar nu agresiv. Față de acum 4 ani, da, a fost mult mai ofensiv. Și e normal să fie așa. Pe mine altceva m-a intrigat la Răzvan Burleanu:  capacitatea de a trece zâmbind peste situații flagrante de „ofsaid”. Chestiuni care pe orice om l-ar revolta, el le trece rapid la „și altele”. Cu toate că și pe el îl revoltau în urmă cu 4 ani. Îți trebuie „școală” pentru așa ceva. Să duci astfel de lucruri la „next level” și să le consideri firești. Ca să dau si un exemplu: faptul că a cerut liste cu oamenii care îl vor aplauda la AG și care vor face „bâz-bâz” la discursurile contracandidaților. Am insistat în emisiune pe subiect și el a insistat cu răspunsuri de genul „bună organizare”, „marketing electoral” si alte bazaconii. Pe mine, care am trăit și alte vremuri, mă cutremură ușurința cu care oamenii din generația lui Răzvan Burleanu apelează la metode bolșevice, convinși fiind că nu fac altceva decât să gândească „corporate”.

Credit foto: Răzvan Păsărică / sportpictures.eu

De ce crezi că a fost preferat Burleanu de membrii Adunării Generale a FRF, și nu Lupescu?

A fost în campanie electorală 4 ani. A știut să se folosească de „mijloacele specifice” avute la dispoziție pentru a convinge lumea. A fost primul care i-a băgat în seamă pe mulți, după „epoca” Mircea Sandu. Cred că mai sunt multe explicații, dar nu le stăpânesc. Sunt convins că există manuale de câștigat astfel de alegeri și cred că Burleanu le-a citit. Pe lângă toate astea, Ionuț  Lupescu a venit târziu, a muncit mult, dar pe fugă. Când ești ales de un „parlament”, e mai greu să ai alternanță la putere.

"Fotbaliști imenși și echipe mari mi-au încântat copilăria și adolescența"

Ești sau ai fost dinamovist?

Am ținut cu Dinamo cam de pe la titlul din '82 până puțin după '90. Dar nici atunci nu eram vreun fanatic. Nu ai cum să faci meseria asta dacă nu investești pasiune. Iar pasiune fără să ții cu o echipă  nu prea se poate. Am avut privilegiul ca fotbaliști imenși și echipe mari să-mi încânte copilăria și  adolescența. Să „prinzi” în 15 ani Craiova '83, Dinamo '84, Steaua '86 si '89, România '84, '90 si '94 e un adevarat festin. După '90, fotbalul românesc mi s-a părut o glumă, în comparație cu ce se întâmpla înainte. Păi eu avusesem emoții cât casa când îi vedeam pe Balaci, Boloni, Balint,  Cămătaru, Hagi, Orac, Țeșe Moraru, Răducioiu... Cum sa mai „tremur” la cei care mai rămăseseră  acasă după exodul vedetelor? Mi s-a părut dincolo de rezonabil să mai investesc sentimente. Apoi, m-am apucat de meseria asta și am încercat să fiu cât mai obiectiv posibil. Nici nu mi-e prea greu. Afinitatea pentru Dinamo trece acum și prin sita maturității. Încă ceva: sunt de modă veche. Așa m-am învățat de mic, țin cu echipele românești în cupele europene. Știu că e desuet, dar mă prefer. Am ținut și cu Craiova lui Balaci, și cu Steaua lui Boloni, și cu Rapidul lui Răzvan Lucescu, mai târziu.

Este actuala echipă a lui Dinamo, așa cum se spune, cea mai slabă din istoria acestui club?

Mă feresc de „cel mai, cea mai”. Mi se pare o aroganță. Avem aroganța să credem că acum trăim niște vremuri istorice, că așa ceva nu s-a mai întâmplat. În cazul lui Dinamo, poate că așa e. Dar fotbalul povestit e una, cel văzut și simțit e altceva. Așa că pot să spun doar atât: e printre cele mai slabe de vreo 40 de ani încoace.

Despre naționala României, condusă de Contra, ce părere ai?


Credit foto: Răzvan Păsărică / sportpictures.eu

După experimentul Daum, ce să zic? Recunosc, m-am păcălit și eu atunci. Am crezut în varianta Daum, m-am înșelat. Problema nu e ca m-am înșelat eu, că eu nu iau decizii. S-au înșelat alții care au luat decizii, și asta e mult mai important. Cel mai rău îmi pare că astfel s-a discreditat ideea unui selecționer străin. Eu cred că ar trebui să mai încercăm. Dar să ne informăm mai bine înainte. Cât  despre Contra... arată că vrea, încearcă să aplice unele idei și promisiuni (spre deosebire de predecesorul lui), am încredere. Dar am și unele rezerve: pare genul de antrenor care reușește un șoc inițial la echipă, dar pierde pe parcurs din substanță și din performanță. Sper să nu fie cazul, să fie doar o impresie greșită.

"Sunt blaturi și vor fi întotdeauna!"

Crezi că sunt blaturi pentru pariuri în fotbalul românesc? Dar în cel internațional? Dar la nivel înalt, Liga Campionilor, Campionate Mondiale?

Cred că sunt. Și mai cred că vor fi întotdeauna. Din ce în ce mai multe. Nu cred în seriozitatea demersurilor UEFA, FIFA, FRF, și cine mai vreți, de a eradica fenomenul. Fotbalul este un imperiu în momentul de față. Poate că încă e în perioada sa de glorie. Ca orice imperiu, se va destrăma la un moment dat. De ce s-ar destrăma? Pentru că a fost și va fi din ce in ce mai mult „virusat” de factori externi. Bucuria unui copil de a da în minge pe un teren improvizat poate că va rămâne intactă (sau se va muta complet pe tabletă), dar industria în sine va muri. Sau va fi înlocuită cu alta. Oricum, nu cred să apuc vremurile acelea. Și nici nu cred că vreau. 

Are o hârtie în servietă cu numele campioanei!

Cine ia titlul în România? 

La treaba cu titlul... depinde după ce etapă mă întrebi! Dacă mă întrebai înainte de dubla CFR – Craiova și Iași – FCSB, îți spuneam că FCSB. Acum, îți spun că CFR. După Craiova – FCSB și  Astra – CFR, cine mai știe ce-o fi? Așa că mă abțin. Oricum, de o lună încoace, port în servietă o hârtie semnată de un om din fotbal cu numele campioanei. Chiar sunt curios dacă se va adeveri.

Cine câștigă Campionatul Mondial?

La Mondial, judec doar cu inima. Argentina.

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive
Se aplică T&C | Pariază responsabil!