V-a convins Alibec? Îl vreți la națională?

Poate că pe voi v-a convins Alibec sau poate că nu aveți nevoie să fiți convinși și credeți că el trebuie să fie convocat necondiționat la națională, însă pe mine m-a dezmăgit profund.
 


Am fost și eu de părere că jucători ca el nu trebuie să lipsească din lotul primei reprezentative, pentru că poate fi decisiv în fața oricărui adversar. Numai că Mister Alibec s-a remarcat mai degrabă în acest sezon prin lamentări și nervozitate, decât prin goluri înscrise în porțile adverse.

În nouă partide jucate, patru în preliminariile Champions League și cinci în campionat, are o singură reușită, la Plzen, din penalty, și două pase decisive, una în același meci și alta cu Sporting la București. Mie nu mi se par niște cifre ok pentru un atacant pur-sânge, așa cum ne păcălim că este Alibec. Practic, aportul lui pe tabela de marcaj a fost vizibil doar într-un meci și jumătate! Credeți că în străinătate un atacant este creditat nouă etape ca să dea un singur gol și două assist-uri? Mă îndoiesc.

Nu-i contestă nimeni calitățile, le știm cu toții, am mai vorbit despre ele, dar, pe de altă parte, trebuie să n-o mai facem pe orbii și să recunoaștem defectele pe care le are:

 

  1. E prea nervos, prea irascibil, induce o stare de iritabilitate în echipă și riscă de fiecare dată cartonașul roșu, de care a fost iertat în partida cu Botoșani, așa cum a mai fost grațiat și altădată;

  2. Le reproșează coechipierilor orice pasă care nu ajunge la el, ba l-am văzut dând din mâini către cei din echipă chiar și atunci când greșește el serviciul!

  3. Mai subțire cu faza de apărare, chiar dacă am auzit păreri în ultimul timp că se chinuie să o facă;

 

Avem nevoie sau nu avem nevoie de Alibec la națională? În seceta de fotbaliști de valoare, aș zice că da, însă îl înțeleg și pe Daum. În fotbalul actual, disciplina este esențială, orice joc se câștigă la detaliu. Avem nevoie de sclipirile lui Alibec, poate în același timp și ale lui Budescu, dar nu pe toane și mult mai des decât cifrele pe care le are în acest sezon șeptarul de la FCSB.

Alibec nu va fi un mare jucător până când nu va scăpa de datul din mâini, de certurile cu arbitrii, de intrările violente care pot lăsa echipa lui în inferioritate. Până la urmă, cred că Alibec trebuie să se respecte pe sine însuși ca fotbalist, apoi pe coechipieri, pe adversari și pe arbitri. Și abia apoi randamentul lui va crește de la un gol și două pase decisive în nouă meciuri la măcar două goluri și trei assisturi.

Alibec are nevoie de un psiholog care să-i frâneze pornirile violente, să depisteze de unde vin acestea, să-i explice și să găsească soluții pentru ca acest fotbalist talentat să poată face pasul spre fotbalul profesionist. Nu am auzit ca marii responsabili de la FCSB să se preocupe de așa ceva. Dacă o vor face sau dacă o fac deja, vor avea de câștigat.

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive
Se aplică T&C | Pariază responsabil!

Discutii