Totul despre bluff-ul în poker. Când, cum, de ce să îl faci şi cum să îi prinzi pe cei care apelează la el

Bluff-ul în poker reprezintă una dintre principalele arme, în fiecare sesiune de poker orice jucător apelând la el atunci când înţelege că nu poate câştiga mâna la showdown. Totuşi, sfatul specialiştilor e să mizezi pe acest play foarte des şi, mai ales, să nu o faci dacă eşti la început de drum. În prezentul articol vom încerca să facem un ghid complet al bluff-ului: când şi de ce să scoţi din "joben" această mişcare, cum să maximizezi şansele de a nu fi plătit, factorii pe care trebuie să îi ai în vedere şi alte aspecte esenţiale de care depinde reuşita unei astfel de manevre.

INTRĂ ÎN CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX.COM PENTRU A PARTICIPA LA CELE MAI IMPORTANTE COMPETIŢII

CE VEI GĂSI ÎN ACEST ARTICOL

1. Bluff-ul la începători
1.1.Foloseşte quick bluff-ul

2. De ce depinde un bluff de succes
2.1.Imaginea ta la masă
2.2.Oponenţii
2.3.Poziţia la masă
2.4.Istoricul mâinii
2.5.Puterea mâinii tale
2.6.Valoarea betului

3. Condiţiile pentru a plăti un bluff
3.1. Oponentul să fie capabil să bluffeze
3.2. Betul făcut de celălalt
3.3. Poţi să baţi blufful?

4.Bluff outs-urile


1. Bluff-ul la începători

Toţi specialiştii sunt de acord că începătorii ar trebui să folosească foarte rar bluff-ul. Ideea de bază, pe care cu timpul o vei înţelege singur, are legătură cu raportul risc-recompensă. Pe termen lung nu este avantajos să încerci să "furi" poturi constant, fără să pregăteşti în amănunt mişcarea, pentru simplul motiv că vei fi plătit de mai multe ori decât vei reuşi să îi convingi pe toţi adversarii să foldeze.

Abia s-au făcut primii paşi în poker, astfel că, respectând bankroll managementul (nu trebuie să arzi etapele, ci să creşti natural, plecând de la mize sau buy-in-uri mici), ar trebui să ai suficiente argumente pentru a creşte. La mizele mici, vei avea parte în general de adversari care la rândul lor nu au noţiuni temeinice despre hold'em. Ca atare, chiar dacă board-ul şi logica în care s-a desfăşurat mâna ar trebui să le spună că sunt bătuţi, ei rămân extrem de imprevizibili. Este mult mai uşor să faci un bluff reuşit împotriva unui jucător bun, decât contra unuia care abia cunoaşte ABC-ul pokerului.

În primele etape de învăţare a jocului, mult mai important e să asimilezi noţiunile de bază, pentru ca abia apoi să treci la nivelul următor şi să încerci play-uri. Ca atare, sfatul nostru este să evoluezi în general în carte, să înveţi ce mâini îţi permit să intri în poturi şi care sunt pericolele la care te expui, să fii extrem de disciplinat, atent la acţiunea de la masă (pentru a-ţi cunoaşte adversarii) şi, nu în ultimul rând, să ştii când să faci beturi şi când se justifică să continui să joci în funcţie de raise-ul făcut de ceilalţi şi de cât s-a investit în pot.

Astfel, vei înţelege relativ repede mecanismul jocului şi vei constata că aproape nimic nu trebuie făcut la întâmplare, dacă vrei să ai succes. Bluff-urile sunt o etapă intermediară în evoluţia unui jucător, astfel că este mult mai puţin toxic pentru oricine se află la început de drum dacă ia totul treptat, în logica firească a lucrurilor.

1.1. Foloseşte quick bluff-ul

Fireşte, există şi excepţii în care poţi testa adversarii şi abilităţile tale de a-i păcăli. Acestea sunt permise, deoarece riscul pe care ţi-l asumi este unul mic şi îţi poţi dezvolta anumite skill-uri, poţi să înveţi din mers câte ceva despre arta numită "bluff".

Bluff-urile rapide, într-o traducere aproximativă în română, poartă şi denumirea de "smal ball" (am vorbit despre small ball strategy, o tactică tot mai la modă, aici) şi se referă la raise-urile mici pe care le poţi da la un moment dat într-un pot astfel încât să ai acces la acele fise fără luptă. Ai ocazia astfel, cu un raise minim, să "furi" un pot mic sau mediu, bazându-te pe informaţii clare primite de la opozanţi. Aceste bluff-uri sunt de altfel şi cele mai comune în poker, fiind utilizate la scară largă: riscul e minim, dar nici recompensa nu este una care să îţi salveze seara sau turneul.

Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă aceste "quick-bluff-uri" ne vom raporta la un exemplu la îndemână. Să presupunem că ai jucat din button o carte care nu are nicio legătură cu flopul pe care îl vezi: Q romb - Q pică - 5 treflă. Ceilalţi trei jucători care sunt în pot dau check până la tine, lucru care se rezumă la:

a. Cineva posibil să fi jucat un "Q" şi să aibă o mână monstru, dar să utilizeze slowplay-ul pentru a aduna mai multe fise.

b. Nimeni nu are în acest moment nimic şi toată lumea e pregătită să renunţe la flop, mai ales că nu se investise foarte mult înainte să apară primele trei cărţi comune.

Evident, din punct de vedere matematic, varianta "b" o vei întâlni mult mai frecvent, în condiţiile în care dintre toate cărţile rămase mai există doar doi popi. Ca atare, un mic raise aici se justifică pe deplin, pentru că, de cele mai multe ori, vei câştiga fise fără luptă. Faptul că ceri foarte puţin nu înseamnă în niciun moment în accepţiunea celorlalţi că vrei să "furi", la fel ai fi procedat aproape sigur şi cu un "Q" în mână, pentru că ai avea nevoie ca potul să se mărească. Un "hero call" din partea adversarilor nu se justifică, în condiţiile în care miza este una scăzut, neinvestindu-se foarte multe chip-uri pre-flop. În plus, nu există nici vreun draw disponibil, astfel că de cele mai multe ori o acţiune din partea ta aici încheie mâna: te foloseşti de puterea poziţiei şi câştigi fise fără shodown.  

2. De ce depinde un bluff de succes

2.1.Imaginea ta la masă

Niciodată să nu încerci un bluff "în orb". Trebuie să aduni informaţii despre ceilalţi, despre tipologiile de jucători din preajma ta, dar trebuie să îţi construieşti şi o imagine, în baza căreia să apelezi la play-uri. Dacă evoluezi preţ de câteva ore la masa de poker cu aceiaşi adversari, aceştia îşi vor contura o idee destul de bună despre stilul pe care îl ai.

Imaginea pe care ţi-ai creat-o în acest interval te poate ajuta enorm în tentativa de a fura un pot unde nu eşti cel mai puternic. Dacă ai fost foarte selectiv cu mâinile jucate, ceilalţi etichetându-te drept un jucător tight, un adevărat "bunker", şansele unui bluff cresc exponenţial.

La polul opus se află jucătorii extrem de loose, cărora le place să intre în mâini bazându-se pe  cărţi marginale. Aceştia sunt în general foarte agresivi şi, ca o pondere, blufează mai mult. Toţi de la masă ştiu lucrul acesta şi de cele mai multe ori vor fi mai reticenţi. Ca atare, împotriva jucătorilor loose, rata de plată este mult mai mare şi, evident, bluffurile acestora rezistă de mult mai puţine ori.


2.2.Oponenţii

Chiar dacă tu reuşeşti să îţi interpretezi perfect rolul, adversarii sunt cei care au ultimul cuvânt, astfel că de ei depinde succesul bluff-ului tău.

Trebuie să ştii că un bluff făcut împotriva unui singur jucător are şanse mult mai mari să reuşească decât unul făcut atunci când într-un pot sunt trei sau patru oameni. Lucrurile din acest punct de vedere sunt cât se poate de simple şi se bazează pe probabilităţi: dacă ai reuşit să citeşti un adversar că nu are o mână suficient de bună încât să dea call, e mult mai greu să îi "arunci" pe mai mulţi. Unul, cel mai probabil, a prins o mână suficient de decentă încât să considere că merită riscul de a plăti.

La fel de importantă este şi tipologia jucătorilor împotriva cărora alegi să faci această mutare. Alege mereu să încerci să "furi" potul împotriva oponenţilor tight, care aleg să joace foarte puţine mâini şi care nu intră cu multe fise decât în măsura în care sunt siguri că au şanse bune de izbândă. Jucătorii loose sunt obişnuiţi să plătească adesea cu mâini marginale, astfel că procentul de reuşită al bluff-urilor împotriva acestora scade dramatic.

De asemenea, ai în vedere istoria recentă a jucătorilor din pot. Dacă unul dintre ei este tiltat, şansele să te plătească, din dorinţa de a întoarce fisele pierdute anterior, sunt mai mari. Ei nu mai iau în aceste momente decizii raţionale, bazate pe analiză, ci doar pe impuls, astfel că strategia ta aproape sigur se poate întoarce asemenea unui bumerang.


2.3.Poziţia la masă

Când pregăteşti un bluff, e foarte important să deţii destule informaţii despre mâna adversarului. Astfel, încearcă să treci la asemenea acţiuni mai ales când te afli în late position şi ai văzut că cel dinaintea ta a mers doar cu check. Luând o astfel de decizie, cel mai probabil nu e dispus să investească mult în pot (asta dacă nu joacă slow, mascând o "mână monstru"), astfel că şansele tale de reuşită cresc. Dacă vei încerca să bluffezi în momentul în care vorbeşti primul, ai putea să te confrunţi mult mai des cu situaţii neplăcute. Ceri în "orb", neavând vreo informaţie despre mâna celui cu care te confrunţi.

2.4.Istoricul mâinii

Unul din marile secrete ale bluff-ului e să respecţi logica narativă a mâinii respective. Să te înscrii în scenariul ei, astfel încât ceilalţi să înţeleagă de ce ai ales anterior să plăteşti sau de ce ai ales să ridici miza şi să te pună pe o mână cât mai bună, aşa cum îţi doreşti, pentru a nu fi plătit.

Contează mult şi acţiunea pre-flop, dar per total, povestea pe care vrei să o vinzi trebuie să aibă logică, să justifice deciziile pe care le-ai luat. Altfel, dacă vei încerca să bluff-ezi doar pentru că este singura şansă să ai acces la fise, iar adversarii nu pot vedea o logică evidentă a acţiunilor tale, sunt şanse mari ca tentativa ta să se transforme într-un eşec şi să primeşti call.


2.5.Puterea mâinii tale

Bluff-urile pure îţi vor aduce mai rar poturile decât semi-blufurile. Mulţi aleg să le vândă celorlalţi povestea lor, mai ales dacă au şi un plan de rezervă. Astfel, în măsura în care vor fi plătiţi pe flop, să spunem, vor exista suficiente outs-uri care să îi readucă în mână. Să presupunem că în mână un astfel de jucător are AJ de treflă, iar board vede KQ5, două dintre cărţi de treflă. După ce a dat un raise considerabil pe flop, un astfel de jucător poate fi în situaţia de a fi agresat de un opozant, cu un raise substanţial. El se bazează doar de draw-ul de culoare, însă un re-raise în acest moment îl poate salva. Prin acest semi-bluff el îi transmite clar celuilalt că este extrem de puternic şi, probabil doar în măsura în care opozantul a lovit două perechi sau are pereche de popi cu kicker as îşi va permite să plătească.


2.6.Valoarea betului

Mulţi cred că pentru a fi un succes, un bluff trebuie să implice cât mai multe fise. Parţial adevărat, pentru că altfel, dacă ceri foarte puţin, mult mai frecvent combatanţii tăi vor simţi tentaţia de a da call. Totuşi, un overbet ar putea să nu se înscrie în logica mâini, astfel că, chiar dacă îl forţezi pe adversar să pună mai multe chip-uri în pot, şansele să fii plătit nu sunt neapărat mai mici, el simţind că ceva nu este "curat".

Destui specialişti sunt de părere că un bluff bun are în vedere şi informaţiile adunate despre mâna adversarului: trebuie să îţi imaginezi care ar fi limita pe care nu e dispus să o treacă, în funcţie de semnalele pe care ţi le-a dat până acum. De asemenea, dacă vei face astfel încât bluff-ul tău să arate ca un value bet, şansele ca un concurent să foldeze cresc.

Bluff-ul nu este nici pe departe o chestie de şansă. El trebuie pregătit cu minuţiozitate, astfel încât ceilalţi să creadă povestea ta. Şi, mai important, trebuie folosit cu măsură, pentru că doar aşa adversarii îţi vor oferi credibilitate şi vor considera că ai cu adevărat o mână bună.


3. Condiţiile pentru a plăti un bluff

Mulţi consideră că blufful reprezintă o adevărată artă în jocul de poker. De multe ori însă vei fi de partea cealaltă a baricadei, astfel că te vei afla în faţa situaţiei de a-i prinde pe cei care bluffează în propria capcană. Acest lucru reprezintă o ştiinţă pe care puţini dintre jucătorii care sunt la început de drum o posedă; dar este poate mai importantă decât capacitatea de a face un bluff corect. Pentru simplul motiv că, în total, ceilalţi opt competitori de la masă vor apela la bluff mult mai des decât tine. Ca atare, care sunt criteriile care să ne arate destul de clar dacă avem de-a face sau nu cu cineva care e "hoţ" şi ce indicii ne spun dacă merită să ne asumăm riscul de a plăti?
 

3.1. Oponentul să fie capabil să bluffeze

Cum am spus mai sus, aproape toţi jucătorii de poker bluffează la un moment dat. Însă unii o fac mult mai rar, motiv pentru care îşi construiesc la masă o imagine de jucător tight.

Să încerci să prinzi un astfel de adversar în capcană este extrem de dificil. Chiar dacă în multe momente ai senzaţia că acesta încearcă să fure, este de preferat să îi crezi povestea. De cele mai multe ori va întoarce mâna mai bună, astfel că să încerci să identifici cu exactitate situaţiile când chiar te păcăleşte este extrem de greu şi foarte nesănătos pentru stack-ul tău.

Sfatul nostru e să îi dai credit de cele mai multe ori unui jucător tight şi să nu alergi după "fata morgana". În schimb, targetează-i pe cei cu un stil loose-aggressive. Ei vor utiliza acest artificiu cu o frecvenţă incomparabil mai mare, astfel că, pe termen lung, cel mai probabil vei fi în avantaj dacă vei încerca să îi prinzi în capcană.


3.2. Betul făcut de celălalt

Destui specialişti consideră că pentru a fi un succes, un bluff trebuie să implice cât mai multe fise. Ca în cazul oricărei opinii, există argumente pro şi contra. Fireşte că dacă adversarul îţi cere foarte puţin, mult mai frecvent vei avea tendinţa să dai call. Totuşi, un overbet ar putea să nu se înscrie în logica mâini, astfel că, chiar dacă adversarul te forţează să pui mai multe chip-uri în pot, şansele să îl plăteşti nu sunt neapărat mai mici.

Totuşi, ca o direcţie generală de urmat, te sfătuim să ai mereu în vedere pot odds-urile şi frecvenţa cu care celălalt tinde să bluffeze. Pentru aceasta e nevoie să îi urmăreşti cu atenţie deciziile şi patternurile pe termen lung; altfel spus, să îl cunoşti cât mai bine pe adversar. De exemplu, într-o mână el cere două treimi din pot pe river (pot odds 2,5/1). Din punct de vedere statistic ai observat, însă, că în astfel de situaţii, pe ultima stradă, în mai mult de un caz din 2,5, el încearcă să fure. Ca atare, un call al tău aici are şanse mari de reuşită (şi se impune), chiar dacă sunt destule mâini care să te învingă. Pe termen lung îl vei prinde bluffând în momente ca acestea, iar din punct de vedere matematic decizia ta are acoperire, se justifică.

3.3. Poţi să baţi blufful?

De multe ori vei avea surpriza să vezi că ai interpretat corect mâna, iar celălalt încearcă să fure, însă nici tu nu ai gloanţele necesare pentru a răspunde. Trebuie să ştii că bluffurile se fac foarte rar fără absolut nimic, de destule ori opozantul are o mână mică, dar crede că nu e suficient de bună la showdown. Ca atare, să încerci un "hero call", doar cu As high, de exemplu, nu e cel mai indicat lucru.

Asigură-te că poţi învinge un bluff, iar în momentele în care eşti conştient că nu poţi face asta, apelează la re-raise. O astfel de variantă poate fi însă foarte costisitoare, astfel că trebuie să fii cât se poate de sigur că ai interpretat şi analizat corect toate datele oferite de adversar.

În concluzie, încearcă să îi prinzi în propriile capcane pe opozanţii susceptibili de "furt", însă nu abuza de această strategie. Un bluff depistat corect îţi va solidifica imaginea la masă şi le va da de gândit adversarilor în perspectivă, când se află în poturi cu tine, însă scopul jocului este să aduni fise, nu să interpretezi un rol de "poliţist". Fii precaut, mai ales în jocurile online, unde bluff-urile apar mult mai rar decât în pokerul live.


4. Bluff outs-urile

De fiecare dată când bluffăm trebuie să ţinem cont de mai multe aspecte. Pe lângă cele amintite mai sus, trebuie avute în vedere pot odds, outsurile care ne pot creşte mâna, dar şi implied odds (fisele adversarului care nu sunt încă în pot, dar care sperăm să ajungă în dreptul nostru la finalul mâinii).

Prin bluff outs înţelegem acele cărţi care, chiar dacă nu ne îmbunătăţesc mâna, ne pot ajuta să câştigăm potul printr-un steal. Astfel, adversarul va avea senzaţia, privind board-ul, că este în spate.

Pentru a profita la maximum de bluff outs este necesar să îţi fi studiat în prealabil foarte bine adversarul. Dacă ai în faţă un opozant loose, care e dispus să joace foarte des cu mâini marginale, şansele ca bluff-ul tău să aibă efectul scontat pe termen lung scad. Ideal ar fi să reuşim noi să avem o asemenea imagine la masă, chiar dacă stilul practicat este, de fapt, unul tight.

Puterea exemplului este cea mai bună şi ne vom folosi de ea pentru a înţelege mai bine conceptul de bluff outs, dar şi momentele pe care trebuie să le alegem, la masa de joc. Să presupunem, aşadar, că suntem la o masă cu blinduri 100/200 şi avem o imagine de jucător loose. Adversarii din UTG foldează, iar noi, din middle position, alegem să dăm limp cu o mână marginală: 4 cupă - 6 cupă. Din button, un opozant care joacă foarte tight alege să mărească potul: 3XBB. Toată lumea foldează şi, cu toate că nu avem poziţie şi ştim că adversarul joacă doar în carte, ne dorim să vedem un flop: dăm call.

Să ne imaginăm că acesta are următoarea componenţă: 6 treflă, 7 cupă, 8 treflă. Avem o pereche de şesari - cea mai mică de pe board - şi un insight de chintă. Nu suntem în cea mai bună poziţie din punct de vedere al mâinii şi nu avem nici poziţie la masă. Ca atare, alegem să dăm check, iar adversarul nostru pariază 1000 de chipuri. Plătim, deoarece implied odds-urile ne sunt favorabile: e nevoie să investim 1000 de fise, dar putem câştiga restul fiselor celuilalt.

Potul este în acest moment de 3500 de fise, dar turn-ul ne îmbunătăţeşte mâna în perspectivă: Q de cupă şi draw de culoare pentru noi. Alegem iar varianta check, iar adversarul nostru măreşte substanţial, prezentând o mână foarte puternică: 7000 de fise. Având în vedere că este un jucător foarte tight, care îşi asumă riscuri doar când e în carte, este foarte probabil ca el să aibă în acest moment o pereche mai mare (A-A, K-K) sau să îşi fi completat un set. În cel mai rău caz pentru el, deţine A-Q, iar pe flop a ales un continuation bet, pentru ca pe turn să îşi dorească încheierea acţiunii, având în vedere că a prins cea mai mare pereche de jos (cu kickerul cel mai mare).

Calculele brute nu ne ajută. Astfel, din punct de vedere al pot odds, trebuie să plătim 7000 pentru a câştiga 10.500. Nu pare foarte avantajos.

Care sunt însă outsurile care ne-ar transforma mâna în cea câştigătoare? În principiu, cei 3 pătrari, 3 cinciari, 2 şesari şi 9 inimi roşii ne-ar garanta victoria, în condiţiile în care adversarul se situează, aşa cum am estimat, pe o pereche mare. În total, 17 outs-uri, adică aproximativ 37% şanse de câştig.

Nici din acest punct nu se rentează să plătim, chiar dacă sunt suficiente outs-uri de partea noastră. Însă, ceea ce ne poate ajuta mai mult decât am crede sunt bluff outs-urile. Aici intervin ele şi ne transformă, spunem noi, în favoriţii mâini, chiar dacă după river putem avea încă mâna mai slabă. Concret, pe lângă cărţile menţionate mai sus care ne fac mâna câştigătoare, orice 9, orice 10 sau orice treflă va oferi un board extrem de incomod pentru overpair. Cel mai mult adversarul se teme de o treflă, care ar completa un eventual draw de culoare, dar şi 9, respectiv 10 sunt scare-carduri, putând să reprezentăm o chintă. Ca atare, pe lângă cele 17 outs-uri reale, constatăm că mai sunt alte 15 cărţi care, aproape sigur, l-ar face pe opozant să renunţe la mână, în cazul în care plusăm serios pe river. În total 32 de cărţi ne ajută din cele 46 rămase, adică, în procente, 70%.

Din această nouă perspectivă, call-ul are sens, cu menţiunea că trebuie să acţionăm identic pe river, fie că "lovim", fie că rămânem cu o pereche, dar jos e coborâtă una dintre cărţile care ne susţine ideea de a bluffa. Astfel, adversarul nu va şti în 70% din cazuri pe ce să ne pună şi, având în vedere că este un jucător tight, va folda de cele mai multe ori în faţa unui bet serios.

Eventualul bluff de pe river trebuie să pară ca un value bet, în niciun caz să fie un all-in, pentru că riscul e prea mare. Utilizând bluff outs-urile ne-am maximizat aşadar şansele la pot, în două din trei cazuri mişcarea noastră de pe river urmând să fie încununată de succes.

Blufful este unul dintre cele mai complexe play-uri din poker, el devenind o adevărată artă ţinând cont de multitudinea de factori pe care trebuie să îi iei în considerare pentru ca mişcarea ta să aibă succes. Analizează în profunzime foarte bine fiecare moment în care vrei să apelezi la această mişcare, dar nu folosi prea des bluff-ul, pentru că s-ar putea ca raportul risc-recompensă să nu fie cel dorit. Totuşi, cu o asemenea "armă" în arsenalul de mutări, cu siguranţă că vei deveni un jucător mult mai bun, de care ceilalţi să se teamă.

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive