Şcoala de poker, lecţia 5: all-in-ul amânat, între capcană şi protecţie

Strategia stop and go (all-in-ul amânat) a devenit o tactică foarte folosită în ultima perioadă de către cei mai mulţi dintre profesionişti. Ea este utilizată cu mare succes de jucătorii aflaţi în poziţie, cu un stack mediu spre mic (short stack) şi care prind o mână decentă înainte de flop. Ei se tem că un push all-in pre-flop fie i-ar speria pe adversari - în cazul în care deţin un "monstru" (A-A, K-K)- , fie nu vor să meargă pe varianta gamble pentru jetoanele avute în faţă (cu o mână ca A-Q offsuited, de exemplu).

INTRĂ ÎN CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX.COM PENTRU A PARTICIPA LA CELE MAI INTERESANTE COMPETIŢII!

Trebuie spus din capul locului că această tactică este extrem de folositoare în condiţiile expuse anterior, dar trebuie să fie aplicată doar cu un range foarte redus de mâini. Ea funcţionează practic la două niveluri - ca o capcană, când încerci slow play, sau ca un semi-bluff, când nu ai o carte "monstru". Când o execuţi trebuie să înţelegi că eşti foarte puţin interesat de flop. Ai luat decizia să împingi toate fisele înainte să vezi textura boardului, doar că amâni momentul pentru a îţi creşte şansele.

În cele ce urmează vom încerca să analizăm acest play şi să găsim cadrul ideal pentru a fi folosit, ştiind să ne ferim de anumite elemente care ar putea să compromită mişcarea.

CE VEI GĂSI ÎN ACEST ARTICOL

1. Când apelezi la all-in-ul amânat
2. Respectă mişcarea
3. Atenţie la jucătorii din blinduri şi excepţii
4. Strategie eficientă şi ca protecţie

1. Când apelezi la all-in-ul amânat

Dacă în trecut asistam la o mulţime de acţiuni de push all-in din cut-off sau button, în momentul în care cel din acea poziţie avea o carte "monstru", tendinţa generală s-a schimbat în ultima perioadă. De multe ori este de preferat să se amâne momentul, jucătorii bazându-se pe faptul că adversarul care a limpuit sau a dat raise pre-flop va miza pe un continuation bet.

Schimbarea de paradigmă vine ca urmare a faptului că în ultimii ani jucătorii au devenit mult mai agresivi, astfel că într-o pondere mult mai mare aceştia mizează pe un C-bet, chiar dacă primele trei cărţi din board nu ajută.

În plus, un all-in pre flop din partea celui aflat în button poate să pară un overbet de cele mai multe ori. În schimb, un all-in ulterior - când respectivul nu a mai rămas cu atât de multe fise - poate să trădeze slăbiciune în aparenţă, astfel că şansele să fii plătit cresc. Nu în ultimul rând, opozantul poate fi ajutat de flop, însă buttonul, cu "monstrul" din mână, continuă să fie în faţă.

2. Respectă mişcarea

Nu întotdeauna agresorul iniţial va continua să ceară pe flop. De cele mai multe ori lipsa unui continuation bet înseamnă că a ratat complet flopul, dar tu nu trebuie să îi oferi prilejul să mai vadă o stradă gratis. Trebuie să respecţi strategia şi să împingi all-in, chiar dacă simţi că nu vei fi plătit.

Uneori cel din early sau medium position poate apela la slow play şi ca urmare a faptului că a prins ceva extrem de bun şi vrea să mascheze. Deşi situaţiile acestea au o pondere mult mai mică, trebuie să accepţi că poţi pierde. Oricum, din moment ce a prins ceva atât de bun încât să îşi permită slow play, ar fi fost şanse foarte mari să îţi fi plătit all-in-ul şi pre-flop. Te poţi întâlni şi cu astfel de situaţii neplăcute, e adevărat, însă pe termen lung acestea nu au o incidenţă foarte mare.

3. Atenţie la jucătorii din blinduri şi excepţii

Situaţia ideală pentru ca strategia să funcţioneze la capacitate maximă e să te lupţi cu un singur jucător. Astfel, ca o regulă generală, este mult mai bine să faci astfel de play-uri când în blind-uri se află jucători tight. Aceştia vor avea o tendinţă mai mică să îşi apere fisele şi vor folda, neavând nici poziţie. Agresorul iniţial va fi astfel izolat, iar tu îţi poţi duce planul la bun sfârşit, cu şanse mari.

În schimb, dacă cei doi adversarii care urmează după tine sunt loose, lucrurile pot să se schimbe puţin. Două sunt direcţiile de urmat pentru ei, una dintre ele favorizându-te foarte tare. Astfel, în prima variantă, small-ul sau big-ul, conştienţi că nu au poziţie şi atraşi de potul destul de mare (deja doi jucători au cerut peste blind-uri) pot împinge all-in , pentru a fura. În acest moment şansele tale la mână cresc exponenţial, plecând în cele mai multe dintre situaţii favorit clar. Dar există şi a doua posibilitate, ca unul dintre  ei sau chiar amândoi doar să plătească, forţându-te să intri cu o mână premium într-o dispută cu mai mulţi adversari. Ai rămâne marele favorit, însă şansele tale ar putea în acest moment să nu mai treacă de 50%. În astfel de situaţii trebuie să fii mult mai precaut şi să nu ţii neapărat să respecţi ca la carte tactica expusă ulterior: all-in pe flop, indiferent de textura acestuia.

Dincolo de situaţia anterioară, mai există un moment în care nu ar trebui să amâni decizia de all-in până după flop: când te afli pe bubble. Supravieţuirea e cea mai importantă în acest moment, pentru a intra în premii, astfel că indicat e să faci mişcarea din timp, chiar cu riscul de a nu fi plătit. Preferi să rămâi în turneu decât să te expui unor riscuri, iar orice fisă luată fără luptă te poate ajuta enorm.

 

4. Strategie eficientă şi ca protecţie

Există momente când apelezi la această strategie şi pentru a-l determina pe adversar să foldeze, nu doar pentru a-l forţa să plătească, întizându-i o capcană. Să ne imaginăm cel mai bine un exemplu, pentru a vedea ce oportunităţi ne aduce acest play. Să spunem că te afli într-un turneu unde blind-urile tocmai au crescut la 500/1000, iar 100 e reprezentat de ante. Eşti situat în button şi mai ai în faţă doar 18.000 de fise; primeşti A-Q suited, iar până în cut-off toţi foldează. Din această poziţie, un adversar măreşte pot-ul la 2500 de chip-uri. Ce faci în acest moment? Mulţi ar spune că singura opţiune reală e all-in-ul, mai ales că ai o carte care poate să domine majoritatea variantelor posibil avute de adversar. Este perfect adevărat şi o astfel de mutare este fără îndoială corectă.

În mişcarea discutată, însă, au loc mici schimbări care te pot ajuta: concret, chiar dacă opozantul a încercat să fure potul, şansele să te plătească aici sunt destul de mari. Pentru tine e vorba de supravieţuire, astfel că dacă vei folosi tactica "stop-and-go" ai putea avea mai multe împrejurări favorabile. Astfel, doar plăteşti raise-ul lui de 2500 de fise şi, pe flop, independent de textura acestuia, mergi all-in. Practic, amâni decizia de a-ţi împinge toate fisele în pot, lucru care, matematic, te poate ajuta.

Un jucător cu un stack respectabil va plăti foarte frecvent un all-in dat de tine pre-flop, ştiind că, chiar dacă pleacă în spate, are variante destule să îşi îmbunătăţească mâna. Chiar dacă în teorie ai vrea să te confrunţi cu o mână mai slabă la un all-in pre-flop, de multe ori ai nevoie doar să rămâi în turneu şi să îţi construieşti treptat un stack mare. Uneori este mai "sănătos" să creşti câte puţin, dar să nu te expui atât de mult.

Exact despre asta vorbim şi acum. Împingând toate fisele tale în pot, după ce ai văzut flop-ul, transmiţi informaţia clară că ai "lovit" ceva. În acest moment, chiar dacă efortul adversarului nu va fi foarte mare din punct de vedere al fiselor, el va regândi şi va reevalua tot înainte să ia o decizie. Dacă ai fi mers all-in pre-flop, aproape sigur te-ar fi plătit, în schimb, acum, dacă nu i s-a legat ceva solid, aproape sigur va folda. Pentru că ştie că mai are doar două cărţi care să îl ajute şi crede că tu cu siguranţă ai prins ceva. Ai prea puţine fise încât să îţi permiţi un bluff, crede el, neştiind că tu doar ai amânat all-in-ul pentru a avea un "fold equity" mai bun de partea ta şi pentru a-l face pe el să îşi reconsidere poziţia.

În concluzie, important de reţinut sunt următoarele:

  • când apelezi la strategia "stop-and-go" trebuie să fii gata să împingi toate fisele avute în faţă pe flop, indiferent de modul în care acesta arată (excepţie când ţi se completează ceva cu adevărat important - culoare/chintă/set etc şi vrei să faci un slow-play astfel încât să fii sigur că adversarul mai pune chip-uri în pot). Nu te interesează faptul că ai ratat tot flop-ul, ai prea puţine fise în faţă încât să îţi mai permiţi un fold aici.
  • ai foarte mare grijă în faţa cui faci acest play. Dacă oponentul tău este un jucător extrem de "loose", un aşa numit "calling station", şansele ca tactica aplicată să îţi aducă succes sunt minime. În acest context un push-all-in pre-flop sau un "stop-and-go" înseamnă fix acelaşi lucru: opozantul te va plăti, independent de ce cărţi deţine. Drept urmare, nu îi da opţiunea de a vedea un flop la preţ redus, fii agresiv de la început.
  • nu apela la această strategie când ai rămas cu mai puţin de 10 blind-uri. Chiar şi pentru un jucător tight, dacă împingi all-in pe flop cu puţine fise, efortul de a te plăti e minim, pentru că nu va risca foarte multe chip-uri. Ai grijă să ai un stack suficient de mare, astfel încât să se teamă atât de perspectiva pierderii fiselor, dar şi de varianta dublării tale.

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive