Şcoala de poker, lecţia 4. Cum să joci din late position şi când să îţi aperi blindurile

Despre secretele şi importanţa poziţiei în poker am discutat pe larg aici, astfel că în acest nou episod al "Şcolii de poker Pariurix" ne vom axa pe un subiect conex: modul în care trebuie să joci şi ce variabile trebuie să iei în calcul atunci când te afli în cea mai bună, respectiv cea mai rea poziţie la masa de joc. Toţi experţii sunt de acord că să te situezi în late position (cut-off şi button) e un mare avantaj, ca urmare a informaţiilor de care dispui, în timp ce cea mai nefericită poziţie e reprezentată de blinduri. Asta pentru că vei acţiona mereu primul post-flop, iar iniţial ai tendinţa să îţi aperi suma deja investită.

INTRĂ ÎN CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX.COM PENTRU A PARTICIPA LA CELE MAI TARI COMPETIŢII!

În cele ce urmează vom trata pe larg cele două situaţii, oprindu-ne asupra elementelor de luat în calcul înainte de a decide dacă, când sau cum acţionezi.

CE VEI GĂSI ÎN ACEST ARTICOL

1. Jocul din cut-off şi button
1.1. Poziţia din care s-a făcut raise
1.2. Valoarea betului

2. Jocul din blinduri
2.1. Nu te apăra cu o mână slabă
2.2. Call-ul, cea mai nefericită alegere
2.3. Joacă mai loose contra jucătorilor slabi

1. Jocul din cut-off şi button

La o masă clasică, de nouă jucători, majoritatea va fi "vorbit" deja pre-flop înainte ca acţiunea să ajungă la tine; drept urmare, deţii o serie de informaţii importante despre beturile făcute şi, implicit, despre eventuala valoare a mâinilor celorlalţi. Informaţia e putere, iar tu vei beneficia de ea şi în jocul post-flop, pentru că - din nou - vei fi în poziţia de a lua decizii în cunoştiţă de cauză (după ce adversarii vor fi acţionat).

Iată mai jos ce elemente trebuie să iei în considerare înainte de a decide dacă e util sau nu să te implici într-un pot din aceste poziţii privilegiate.


1.1. Poziţia din care s-a făcut raise

Un factor decisiv în hotărârea ta de a participa la pot sau nu e legat de poziţia la masă a agresorului iniţial. Sigur, contează şi valoarea betului făcut de opozant şi tipologia lui (tight sau loose), însă cel puţin la fel de important e locul său la masă.

Concret, nu poţi trata niciodată la fel un adversar din UTG+1, de exemplu, ca pe un opozant din hi-jack. Primul ştie că după el urmează o multitudine de alţi jucători care pot avea pretenţii în pot şi nu va mări decât foarte rar cu o mână care să nu fie premium (se va expune mult prea des unui posibil re-raise şi va fi nevoit să foldeze sau să vadă foarte scump board-ul. Aşadar, va intra de cele mai multe ori în pot când e convins că poate să "suporte" un re-raise din partea celor care urmează). Din middle position, lucrurile se schimbă fundamental, mulţi jucători dorind să "fure" poziţia dealerului şi să beneficieze de avantajul dat de poziţie după apariţia cărţilor comune.

Experţii sunt de părere că un jucător va creşte din early position cu doar 15% din mâinile de start posibile, în timp ce din hi-jack, acelaşi jucător va da un bet cu până la 30-35% din cărţi. Primul procent reprezintă, concret, o plajă foarte restrânsă de posibile cărţi (perechi peste 10, A-K, A-Q sau A-J - suited sau nu-). Ca atare, cu o mână marginală, tu vei pleca outsider, astfel că nu este deloc înţelept să te implici în pot în astfel de momente. În schimb, când opozantul se află în proximitatea din dreapta ta, lucrurile se modifică. Ştii foarte bine că jucătorul respectiv poate forţa, având destule informaţii şi dorind să îşi folosească agresivitatea pentru a obţine fise fără luptă.

1.2. Valoarea betului

Un alt lucru la care trebuie să te raportezi când te afli în late position este cât de mare a fost betul dat de adversarul dinaintea ta. Fără îndoială, nu poţi intra într-un pot cu mâini marginale, dacă unul dintre opozanţi a dat un raise considerabil. Sau dacă s-a ajuns la un three bet, cu cineva dând un raise minim şi un alt adversar mărind ulterior.

Pe termen lung un astfel de call nu este profitabil, pentru că destul de probabil cel (cei) din faţă ar putea să aibă o mână mult mai puternică, iar procentele sunt în detrimentul tău. În general, specialiştii consideră că orice raise mai mare de 3XBB trebuie tratat cu mare atenţie din hi-jack sau button. Mâini ca K-9 suited sau perechi mici sunt foarte tentante în astfel de situaţii - îţi oferă perspective de chintă, culoare, respectiv set -, însă un raise mare al oponentului indică faptul că vei pleca, în cele mai multe dintre situaţii, cu şansa a doua. Concret, nu este deloc un tărâm favorabil pentru un call, chiar dacă ulterior, pe fiecare stradă, vorbind ultimul, vei avea ocazia să înmagazinezi informaţii importante despre mâna adversarului. Ceea ce trebuie să ai în vedere este faptul că, după un număr foarte mare de mâini jucate cu astfel de cărţi, când te afli în faţa unui bet consistent, vei fi aproape sigur pe minus. Celălalt va avea aproape întotdeauna mâna mai bună, iar tu trebuie să te lupţi atât cu probabilităţile, cât şi cu skill-urile oponentului.

O excepţie de la regulă poate fi în momentul în care în faţa ta e un adversar extrem de loose, iar atunci echitatea este mare, pentru că ştii că obişnuieşte să construiască poturi uriaşe cu o plajă foarte largă de cărţi. În astfel de situaţii, poţi să apelezi la un range mai mare de cărţi prin intermediul căruia să plăteşti, pentru că lucrurile pot fi profitabile. Totuşi, în general jucătorii loose sunt de cele mai multe ori şi foarte agresivi, astfel că aşteaptă-te aproape de fiecare dată la un C-bet pe flop, chiar dacă boardul nu i-a ajutat deloc. Vei fi pus într-o postură neplăcută şi adesea vei fi forţat să foldezi, chiar dacă se poate întâmpla să fii în faţă. Pentru a nu fi stors de fise cu o mână marginală cel mai safe lucru e să nu intri în acel pot, ci să aştepţi alte momente prielnice, când probabilitatea să câştigi creşte exponenţial. Nu încerca să transformi totul într-o vânătoare, ci înarmează-te cu răbdare, pentru a întinde capcanele atunci când terenul este prielnic.

În schimb, dacă ai de-a face cu un minim raise înaintea ta, lucrurile se schimbă fundamental. În astfel de situaţii e rezonabil să joci şi cărţile care se află în treimea inferioară a range-ului obişnuit. Nu ai nevoie de echitate mare, pentru că efortul pe care îl faci e scăzut şi nu implică multe fise. Cel mai probabil o mărire atât de mică semnifică în mâna adversarului o carte speculativă, astfel că şansele să ai acces la pot vor fi mult mai mari. În asemenea momente,  Broadway cards, connectori (de aceeaşi culoare) sau chiar un as mic pot fi mâini decente, care să îţi ofere şansa să legi ceva valoros.

Mulţi se întreabă în astfel de situaţii dacă nu este mai indicat, când te confrunţi cu minim raise, să vii cu un three betting, pentru simplul motiv că ai ocazia să câştigi potul aici, fără luptă, mizând pe faptul că adversarul va folda iar blindurile nu se vor implica. O astfel de strategie nu e complet greşită, însă trebuie să ştii foarte bine împotriva cui lupţi în pot. Un adversar loose va dori aproape întotdeauna să vadă flopul, chiar dacă nu are poziţie. Reţeta ar fi să faci un raise mare, însă trebuie să pui în balanţă întotdeauna raportul risc vs recompensă. Merită să investeşti atât de multe chip-uri, cu o mână marginală, doar pentru a-l arunca pe opozant? De cele mai multe ori răspunsul este negativ, mai ales că vei avea doi jucători (cei din blinduri) care acţionează după tine şi care pot să deţină un "monstru". Oricum, dacă te decizi să faci un re-raise în astfel de situaţii, nu abuza de această tactică pentru că oponenţii te vor citi, iar totul se va întoarce împotriva ta mai devreme sau mai târziu. Încearcă three betting-ul rar, astfel încât chiar să dai senzaţia că deţii ceea ce reprezinţi şi mai ales contra jucătorilor tight; ei nu vor intra fără poziţie şi cu o mână marginală în astfel de poturi.

În concluzie, forţa dată de poziţie, atunci când te afli în hi-jack sau button, nu e suficientă. Trebuie să iei în calcul valoarea betului opozantului, tipologia sa şi locul ocupat la masă, pentru că doar aşa vei avea de câştigat pe termen lung.   

2. Jocul din blinduri

Jocul din blinduri este de multe ori cel mai complicat în poker. Lipsa poziţiei post-flop şi dorinţa de a vedea un board neapărat - în condiţiile în care deja ai fost obligat să pui fise în pot - se transformă pentru foarte mulţi într-o adevărată gaură neagră. Vom încerca în cele ce urmează să oferim câteva sfaturi în legătură cu strategia pe care ar trebui să o urmezi astfel încât să ai randamentul cel mai bun, atunci când joci din "SB" sau "BB", iar în faţa ta a existat un adversar care să ridice miza.


2.1. Nu te apăra cu o mână slabă

Principala diferenţă dintre small şi big e dată, fără îndoială, de faptul că trebuie să pui fise de valoare diferită în dorinţa de a te apăra. Ai fost nevoit să pui deja jetoane în pot şi ai senzaţia de foarte multe ori că opozanţii încearcă să profite de pe urma ta, să te "fure". Dacă în "BB" efortul să răspunzi la un raise este mai mic, având în vedere că ai deja implicate mai multe fise pe masă, în "SB" lucrurile stau diferit. Chiar nu ar trebui să simţi o presiune a faptului că ai introdus deja chip-uri în pot, în condiţiile în care ştii că ai pleca la drum cu o mână dominată şi fără poziţie.

De cele mai multe ori - în aproximativ 82-88% din cazuri -, cei care măresc din early sau middle position deţin o mână bună sau foarte bună. Ca atare, să răspunzi din blinduri unui raise doar pentru a-ţi apăra fisele este o strategie greşită, mai ales că vei fi în întuneric după apariţia primelor trei cărţi. Poziţia în poker este una dintre cele mai importante arme, iar tu, prin call-ul tău, alegi să o desconsideri.

De câte ori nu s-a întâmplat ca prieteni care la rândul lor sunt pasionaţi de poker să îşi înceapă istorisirea cu o poveste de genul "un tip loose a mărit din UTG, iar eu, din big, a trebuit să îl plătesc"? În esenţă, astfel de jucători îşi caută alibi într-o mână pierdută în poziţia de la masă, ignorând faptul că, luând decizia de a da call, s-au sabotat singuri. Se întâmplă frecvent să se joace aşi slabi din small sau big, după un raise anterior, pentru ca apoi, la apariţia asului pe flop, să nu ştii unde te afli. Te poţi implica astfel într-un pot foarte mare, unde şansele să fii în faţă pot fi extrem de reduse. Ca atare, sfatul nostru este să renunţi fără prea multe bătăi de cap sau remuşcări la cărţile marginale, când te afli în blinduri, pentru că îţi pot aduce mari deservicii. De cele mai multe ori opozanţii cer justificat, iar tu nu vei avea nici pot odds şi nici poziţia de partea ta.

2.2. Call-ul, cea mai nefericită alegere

Vorbeam mai sus despre tendinţa multor jucători de a-şi apăra blindurile cu orice preţ, chiar şi cu mâini marginale, bazându-se pe ideea că agresorul iniţial încearcă să fure. În aceste condiţii, plecând de la această ipoteză, o variantă pe care o poţi lua în calcul uneori, mai ales în faţa jucătorilor loose, este să vii tu cu un re-raise (three bet), mai ales atunci când ai în faţă un jucător loose.

Pare paradoxală această strategie, în condiţiile în care anterior sfatul era să foldezi fără regret, însă această variantă este preferabilă call-ului. În primul rând, dacă impresia ta legată de dorinţa de a fura potul se adevereşte, un re-raise din afara poziţiei indică o carte foarte bună la tine în mână (mai ales dacă ai imaginea unui jucător tight şi calculat). Ca atare, chiar şi unii jucători loose pot ceda tentaţiei de a vedea un flop, considerând că vor pleca fără doar şi poate cu a doua şansă. Chiar dacă au poziţie, nu doresc să joace în faţa unei perechi mari, aşa cum indică mişcarea ta.

În altă ordine de idei, în cazul în care chiar au o mână decentă şi decid să plătească, nu vor mai fi la fel de agresivi după flop. De cele mai multe ori, dacă te-ai fi rezumat la call, ar fi urmat un C-bet din partea adversarilor. Acum, în schimb, vor prefera în majoritatea cazurilor să ia în braţe "check-ul", temându-se de un eventual re-raise al tău. Ca atare, vei putea mult mai frecvent să vezi gratuit turnul, care să îţi deschidă eventuale noi perspective.

2.3. Joacă mai loose contra jucătorilor slabi

Probabil contra adversarilor extrem de puternici de la masă nu vei putea foarte des să iei decizii mai bune decât cele luate de ei. Asta pentru că sunt extrem de puternici sau pentru că tu nu eşti încă la un nivel suficient de înalt. Ca atare, nu vrei să intri în multe confruntări cu ei. În contra-partidă, împotriva jucătorilor slabi poţi să mergi cu cărţi slabe mult mai des, pentru că sunt şanse mari să iei tu deciziile care se cuvin. Fă-ţi întotdeauna o hartă mentală a mesei la care eşti astfel încât să ştii de la început când blindurile ajung în faţa ta ce trebuie să faci. Unii profesionişti aleg de foarte multe ori să joace în funcţie de adversari, fiind preocupaţi prea puţin de cărţile pe care le deţin.

În concluzie, încearcă să fii mult mai conservator, mai tight, în duelurile cu oponenţii tari de la masă şi joacă mult mai puţine mâini contra lor, chiar dacă aparent efortul de a-ţi apăra blindul nu este unul mare. În schimb, caută să exploatezi la maximum momentele în care jucătorii de o valoare scăzută fac raise-uri, atunci ai un motiv în plus să îţi aperi blindurile.

În concluzie, trebuie să înţelegi că şi cei mai buni jucători din lume găsesc extrem de dificilă misiunea de a face jocul din blinduri profitabil. Pentru că poziţia e totul, iar tu vei vorbi de fiecare dată după flop primul, fără a avea informaţii de la adversari. Încearcă să îţi păstrezi range-ul obişnuit de mâini cu care intri în poturi, chiar dacă de multe ori vei fi tentat să completezi raise-ul, având în vedere că ai fost obligat pre-flop să pui fise în pot.

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive