Perechea de valeţi, cea mai urâtă mână de start în poker

"Perechea de valeţi nu câştigă niciodată", iată o sintagmă pe care o vei auzi foarte des în rândul jucătorilor, fie că e vorba de turnee sau mese cash. Într-un clasament al cărţilor de start detestate de iubitorii de poker, perechea de valeţi e lider detaşat, mult peste a doua cea mai "neprietenoasă" mână de început, As-damă (A-Q).

Care a adevărul din spatele unei astfel de mâini de început, însă? Puterea dată de a patra cea mai tare carte de start e evidentă, iar matematica şi strategia corectă te pot ajuta să obţii profit important, pe termen lung.

Deschide cont și joacă la camera de poker online recomandată de PariuriX.com!

 

"Jack-O-Phobia": de ce e urâtă perechea de valeţi

"Jack-O-Phobia" nu e un termen inventat de mine, chiar există în literatura de specialitate. Pentru că da, vei auzi foarte frecvent, mai ales în rândul începătorilor, cuvintele "Urăsc valeţii!". De unde vine această discreditare a unei perechi atât de mari? Să ne uităm mai îndeaproape la unele dintre aspectele matematice ale acestei mâini şi să ne gândim cum ar trebui ca probabilităţile să ne ajute când intră într-un pot.

Teama de valeţi poate fi uneori consecința neînțelegerii matematicii. Dar, mai degrabă, are în vedere memoria selectivă a jucătorilor. Concret, avem tendința să ne reamintim mult mai des poturi mari când am pierdut cu perechea de valeţi decât momentele mult mai dese în care ei ne-au adus un profit constant.

În general, perechea de valeţi nu e văzută o mână monstru. În realitate, destui experţi susţin că este. Nici nu ar exista prea multe argumente care să o claseze în altă categorie, din momente ce, pre-flop, doar trei alte mâini pleacă favorite: Q-Q, K-K şi A-A.

Posibila apariţie a unei cărţi mari pe flop sperie, însă, de aici şi jocul de multe ori ambiguu al celui care deţin perechea de valeţi drept mână de start.

 

Perechea de valeţi: ce spune matematica

Şansa ca un anumit jucător să aibă aşi într-o anumită mână e de doar 0.45%; în acelaşi timp, procentele privind posibilitatea ca el să deţină o carte mai mare decât dame (QQ+) nu cresc prea mult: 1,35%. Altfel spus, când ţi se împarte J-J, în doar 10,8% din situaţii vei pleca în spate în raport cu unul dintre adversari. Luăm în calcul o masă clasică de 9 jucători. Aşadar, în aproape 9 din 10 cazuri perechea ta de valeţi pleacă favorită în duel cu orice adversar.

Trebuie să îţi fie atât de frică de faptul că mâna îţi va fi "spartă", în atare condiţii? Cu siguranţă nu. Mulţi profesionişti se comportă cu o asemenea mână exact ca atunci când deţin K-K sau A-A. Pentru că ştiu că procentele sunt de partea lor, pe termen lung. Sigur, dacă un adversar extrem de tight îţi face un four bet, iar tu deţii valeţi, e foarte probabil ca acesta să fie în faţă. Eu mă refer, însă, la majoritatea mâinilor. În acestea, trebuie să pleci la drum fără o fobie nejustificată.

 

Frica de o carte mare pe flop

O cauză obișnuită a detestării valeţilor e legată de faptul că la eventualul tău raise cineva răspunde, iar o carte mai mare apare pe flop.

Care sunt șansele ca acest lucru să se întâmple? În pachetul din care dealerul împarte boardul există 12 overcards (4 dame, 4 popi şi 4 aşi). Te temi că cineva ar putea avea în mână una dintre aceste cărţi; iar dublarea ei pe flop ţi-ar distruge valeţii. Şansele ca în primele trei cărţi comune să apară un overcard sunt de 57%. Aşadar, în 43 de cazuri din 100, valeţii tăi vor fi rămas, în proporţie mare, în faţă. În plus, presupunând că această carte mare este coborâtă din pachet, nu trebuie să fim siguri că aceasta a fost lovită de către adversar.

E foarte posibil ca el să deţină A-10 sau A-J, iar un flop de genul K-9-2 să te situeze într-o poziţie şi mai bună decât erai pre-flop.

Ce poate fi cu adevărat îngrijorător e atunci când pe flop apar două overcards. Să ne imaginăm primele trei cărţi comune K-Q-2; iar adversarul cere. E departe de a fi un caz ideal, fireşte, aproape sigur eşti în spate. Dar un flop care să conţină două overcards apare doar în 9% dintre situaţii. Un procent care nu ar trebui să te îngrijoreze prea mult.

 

Cum joci perechea de valeţi pre-flop

Ştiind acum că matematica e de partea ta în majoritatea cazurilor, ar trebui să ai mai multă încredere în perechea de valeţi.

Aceasta te expune la unele capcane, dar, în general, trebuie să o tratezi ca pe o carte premium. Mai ales din middle sau late position, dacă nu a existat prea multă acțiune înaintea ta, trebuie să fii agresiv; apelează cu încredere la three bet. Eu, în general, din UTG măresc, pentru ca apoi, dacă cineva vine cu un re-raise să cântăresc atent: poziţia jucătorului, stilul lui, mărimea stackului.

Mulţi dintre profesionişti împing all-in fără reţinere cu J-J, mai ales în fazele târzii ale turneelor. În schimb, dacă cineva face un push pentru toate fisele din faţă, iar tu deţii valeţi, trebuie să iei in calcul mai multe aspecte. Care e rangeul acelui individ şi cât de mult te costă să plăteşti? E în stare să împingă cu perechi medii sau mici, eventual chiar cu două cărţi suited conectate? Sau mai degrabă îl pui pe A-K, Q-Q, K-K sau A-A? Calculează raportul risc-beneficii în paralel cu transpunerea imaginii celuilalt în mâna prezentă.

Sigur, discuţia de mai sus intervine când în faţă ai un stack consistent, mai mult de 25-30 de blinduri. În măsura în care eşti short stack, se justifică perfect call-ul, mai ales dacă oponentul e unul loose.

În concluzie, bucură-te în momentele când primeşti perechea de valeţi şi evoluează fără ca acţiunile tale să fie guvernate de frică. De mult mai multe ori vei câştiga poturi cu o asemenea carte de start.

TU CUM JOCI PERECHEA DE VALEŢI?

Deschide cont și joacă la cea mai bună cameră de poker din lume!

 

Te-ar mai putea interesa și:

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive