Ghid complet al capcanelor în care cad jucătorii de poker aflaţi la început de drum

Foarte mulţi jucători aflaţi la început de drum în poker persistă în greşeli elementare, fără a le conştientiza. Acest lucru le afectează în fiecare minut stack-ul avut în faţă, iar pe termen lung creează o gaură uriaşă în buget. În cele ce urmează vom încerca să alcătuim un ghid cât mai complet al erorilor comise la masa de no limit hold'em, pentru a le oferi celor fără un ABC solid în poker şansa să îşi identifice şi să îşi corecteze carenţele din joc.

INTRĂ ÎN CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX.COM PENTRU A PARTICIPA LA CELE MAI TARI COMPETIŢII

CE VEI GĂSI ÎN ACEST ARTICOL

1. Multe mâini jucate

2. Neînţegerea tiltării

3. Jocul pasiv

4. Incapacitatea de a alege masa corectă

5. Se ajunge prea des cu mâini slabe prea departe

6. Poziția la masă

7. Beturi greşite

8. Nu se fac foldurile corecte

9. Ignorarea matematicii

1. Multe mâini jucate

Probabil cea mai mare capcană în care poţi să cazi. Aproape fără excepţie, ea duce la diminuarea stack-ului tău, dacă ne raportăm la o perioadă lungă de timp.

Jucătorii aflaţi la început de drum aleg să joace un range mult prea mare de cărți pre flop și rămân de multe ori descoperiți. Sumele investite înainte de board se acumulează și în rare cazuri vor "lovi" ceva sau vor fi capabili să facă play-urile corecte, astfel încât să se justifice participarea la atât de multe poturi. Nevoia de adrenalină și supraevaluarea unor mâini marginale duc mulți jucători într-o ipostază mai mult decât ingrată, iar de multe ori aceștia nu înțeleg unde au greșit. Constată cu stupoare că stack-ul s-a înjumătățit, deși, spun ei, nu au jucat multe mâini. Nimic mai neadevărat, au pierdut o mulțime de fise participând în poturi fără perspective. Ei consideră că, dacă au dat fold pe flop, nu înseamnă că au fost neapărat activi la acel pot, însă se pot pierde extrem de multe jetoane în acest fel.

Dacă nu ai suficiente cunoştinţe despre poker şi nu ştii să implementezi ca la carte small ball strategy (strategie care vânează participarea la cât mai multe mâini, dar la preţ redus), specialiştii sunt de părere că ar trebui - ca începător - să participi la maximum 15%-20% din mâini. Doar așa vei avea ocazia să pleci la drum cu o carte decentă, care are șanse să se transforme în mâna câștigătoare.

2. Neînţegerea tiltării

Tiltarea reprezintă un fenomen extrem de comun în poker, nimeni nereuşind să fie atât de "Zen" încât să o evite, independent de experienţă sau de calităţile pe care le posedă. Totuşi, diferenţa fundamentală între un profesionist şi un jucător aflat la început de drum e reprezentată de faptul că primul reuşeşte să treacă mult mai uşor peste tiltare. Deşi oricine dă la un moment dat de o serie de bad beat-uri, secretul este să te linişteşti şi să nu duci frustrarea cu tine pe termen lung. La un interval suficient de mare de timp, trebuie să înţelegi că vei primi acelaşi număr de mâini câştigătoare ca oricare dintre adversari, deci skill-urile vor fi cele care vor face diferenţa.

Am discutat despre tiltare aici, iar Daniel Negreanu ne-a vândut la rândul său o serie de secrete prin care să reuşim să gestionăm în mod favorabil aceste momente care declanşează un adevărat blackout pentru jucătorii cu un background insuficient.

Din păcate, prea mulţi jucători iau totul mult prea personal, iar presiunea generată de tiltare îi afectează într-atât încât cu greu se mai pot ridica. Am văzut cu toţii adversari care joacă extrem de solid până la un anumit nivel, după care, după o serie nefastă, îşi schimbă la 180 de grade evoluţia. Consideră că, dacă au fost atât de ghinionişti în trecutul recent, cumva echilibrul trebuie restabilit. Ca atare, nu mai ţin cont de procente, de pot odds sau echitate şi "aleargă" spre a-şi recupera paguba cât mai repede. Echilibrul pe care şi-l imaginează există, evident, doar că acesta poate fi probat doar după perioade lungi de timp. Să nu ţii cont de matematică şi să te arunci cu capul înainte reprezintă doar impulsuri generate de frustrare. Astfel de jucători nu reuşesc să îşi gestioneze decât în foarte mică măsură tiltarea şi ajung să piardă foarte repede ce agonisiseră în ultima perioadă. Ca atare, vor trebui să o ia din nou de la "0" şi să refacă acelaşi "itinerariu". Din păcate, totul este ciclic pentru cei mai mulţi dintre ei, următoarea "criză" generată de tiltare aducându-i din nou în buza prăpastiei.

Ideal e să iei bad beat-urile ca un lucru firesc în poker şi, în momentele în care simţi că nu raţiunea este cea care primează în jocul tău, să te opreşti. E nevoie de pauze pentru a ieşi din această rutină a greşelilor, trebuie să îţi eliberezi mintea de frustrare şi să evoluezi doar în momentele în care simţi că eşti apt 100% şi nu duci cu tine emoţia şi încărcătura unor pierderi anterioare.

 

3. Jocul pasiv

Agresivitatea este unul dintre secretele pentru a câştiga în poker, însă nu toţi pun în aplicare un sfat pe care, în teorie, îl înţeleg. Farmecul acestei discipline e că de destule ori nimeni nu completează o mână foarte mare, astfel că lupta în plan mental este cea care face diferenţa. Drept urmare, sunt atât de multe situaţii în care potul ajunge la cel care şi-l doreşte mai mult pentru simplul fapt că acesta a avut curajul să reprezinte altceva decât avea de fapt, iar ceilalţi au renunţat la luptă.

Jucătorii de elită înţeleg cu toţii că acest criteriu - agresivitatea - este unul dintre factorii principali care îi separă de marea masă. Să nu credeţi că Ivey, Negreanu, Helmuth sau alţi "monştri sacri" ai hold'em-ului primesc cărţi mai bune decât ceilalţi. Norocul nu este un criteriu pe termen lung, astfel că fiţi siguri că jucătorii cei mai buni nu completează mai multe "culori" sau "full-uri" decât adversarii. Pur şi simplu ajung să câştige mai mult şi ca urmare a faptului că se impun în poturi mici sau medii (uneori, dacă îşi citesc suficient de bine adversarii, pot câştiga chiar o mulţime de fise prin https://pariurix.com/pariul-pentru-valoare-asa-iei-cat-mai-multe-fise-de-la-adversari-cand-esti-aproape-sigur-ca-ai-mana-cea-mai-buna.html), în care cheia e reprezentată de cine acţionează primul, de cine ia atitudine.

Jucătorii noi evoluează în general mult prea pasiv, dintr-un motiv simplu. Pe de-o parte nu sunt siguri pe ei şi se tem de greşeală, pe de alta, au observat că o agresivitate exagerată şi nejustificată are efect de bumerang, te poate "curăţa" foarte rapid. Echilibrul este cheia, ca de obicei, în viaţă: ai nevoie să identifici momentele perfecte când să acţionezi, dar trebuie să găseşti în egală măsură raportul perfect între recompensa pe care o ţinteşti, imaginea pe care o ai la masă, tipologia celorlalţi jucători, poziţia ta şi bet-urile făcute.

Ideea de bază e, însă, alta: să nu rămâi pasiv aşteptând doar mâinile mari, pentru că astfel nu vei putea niciodată să depăşeşti un anumit nivel. Fii agresiv când consideri că sunt şanse bune să fii în faţă, dar găseşte puterea de a face bet-uri şi când poturile nu par foarte ofertante pentru ceilalţi (când aceştia merg doar pe varianta "limp", de exemplu). Astfel, vei avea ocazia să câştigi destule fise fără luptă, fără showdown.

 

4. Incapacitatea de a alege masa corectă

"Se întâmplă să evoluezi în compania unor jucători prea buni şi randamentul tău să nu mai fie acelaşi, deşi cu aceleaşi mişcări şi cunoştinţe în altă companie ai putea să ai succes. Să spunem că eşti al cincilea cel mai bun jucător din lume la hold'em, omaha sau orice alt joc de poker. Dar te aşezi în fiecare zi la masă cu cei mai buni patru jucători din lume, care se întâmplă să fie mai buni decât tine. E uimitor că eşti al cincilea cel mai valoros, dar în acest caz tu eşti carne de tun", spunea Negreanu nu mai departe de săptămâna trecută, vorbind despre erorile comise în general, în poker.

Chiar dacă el oferea sfaturi pentru avansaţi şi îi targetase pe aceştia, problema semnalată e şi mai prezentă în cazul începătorilor. Dacă în turnee sau sng-uri nu poţi avea un control asupra adversarilor, camera de poker la care evoluezi gestionând repartizarea locurilor, la mesele de cash lucrurile se schimbă fundamental.

Cei mai mulţi jucători evoluează atât pe "ring" cât şi în competiţii eliminatorii, dar foarte puţini au grijă de mesele cash la care joacă. În condiţiile în care stă în puterea ta să te muţi în momentul în care simţi că la o masă cash sunt adversari puternici, este o mare greşeală să nu o faci. Ai nevoie de opozanţi mai puţin valoroşi, care să comită erori, astfel că unul dintre cele mai importante aspecte e să îţi alegi cadrul potrivit. Studiază-i întâi de toate pe jucătorii aflaţi la acea masă, uită-te la patternurile pe care le au şi ia o decizie: merită sau nu să investesc bani aici? Scopul principal e să găseşti terenul prielnic pentru a îţi înmulţi fisele şi implicit banii din cont, nu să demonstrezi că eşti mai bun decât "X" sau "Y". Ca atare, încearcă de fiecare dată să te aşezi la mese cash unde adversarii sunt de o valoare scăzută, pentru că acela e teritoriul ideal pentru ca stackul tău să crească.

Nu în ultimul rând, la mesele cash ai opţiunea de a îţi alege locul unde evoluezi. Încearcă pe cât posibil, dacă identifici un adversar puternic (dar vrei totuşi să rămâi la această masă pentru că sunt alţi opozanţi pe care i-ai etichetat drept "slabi"), să te aşezi în dreapta lui. Vei avea astfel poziţie în raport cu el în mai multe mâini, un avantaj pe care cei mai mulţi - deşi au cunoştinţe solide - îl neglijează.

5. Se ajunge prea des cu mâini slabe prea departe

O extensie a punctului unu, în care vorbeam despre faptul că se joacă nejustificat de multe mâini. Nu doar că mulți începători se implică în poturi mult mai des decât e corect, dar unii dintre ei nici nu știu când să se oprească.

De câte ori nu am văzut adversari care - dacă prind o pereche sau văd un runner-runner de culoare sau chintă - sunt de multe ori în stare să plătească fise multe, deși procentele le sunt total împotrivă. Mai mult, un simplu draw de culoare va fi adeseori comentat ulterior cu sintagma "am prins". În realitate, nu a fost prins nimic, justificarea aceasta pentru call-uri succesive nu stă în picioare. Mult mai aproape de adevăr ar fi o formulă de genul "am alergat după".

În concluzie, nu investi în poturi sume importante dacă nu reușești să ai încă din flop o mână puternică: continuă să pariezi doar cu minimum o pereche și bazează-te doar pe draw-uri puternice, în măsura în care nu ești forțat să introduci în pot sume excesiv de mari. Pentru a avea un joc solid, ai nevoie de cunoştinţe de pot odds, trebuie să identifici clar range-ul adversarilor sau să faci read-uri bune. Doar aşa te poţi implica având o mână mai slabă, în ideea că îţi vei pregăti foarte atent un play. Deocamdată, fiind la început, probabil îţi lipsesc din arsenal o serie de "artificii" de acest gen şi corect ar fi să nu te implici în poturi cu mâini slabe. Dacă totuşi o faci, ai grijă ca preţul plătit să fie redus, nu ai nevoie să ajungi pe una din ultimele străzi "vânând" puţine outsuri şi risipind o mulţime de chip-uri.

 

6. Poziția la masă

Începătorii nu au nici cea mai vagă idee despre ce înseamnă poziţia la masă și cât de importantă e aceasta în jocul de poker. Astfel, ei vor da frecvent call-uri din afara poziţiei cu K-J sau un As slab, chiar dacă anterior s-au dat raise-uri şi re-raise-uri.

Dacă ești la început, încearcă să evoluezi cât mai mult din pozițiile cele mai favorabile (button sau cutoff) și vei vedea o îmbunătățire sesizabilă în dreptul stackului tău. Nu doar că vei lua decizii în cunoștință de cauză, după ce ai văzut ce hotărâri au luat ceilalți, dar vei putea, în timp, să faci play-uri extrem de puternice, care să îți asigure poturi fără luptă.

O altă greşeală foarte frecventă făcută de cei la început de drum e să caute să îşi apere cu orice preţ blindurile, chiar şi cu mâini slabe. Cel mai dificil e să evoluezi din SB sau BB pentru că vei fi de fiecare dată primul care acţionează, după apariţia cărţilor comune. Vei fi în întuneric, fără date solide despre mâinile avute de ceilalţi.

7. Beturi greşite

Pariul pentru valoare la lower stakes e una dintre armele principale pentru a ajunge la succes. Asta pentru că sunt suficient de mulţi jucători fără un background solid, care găsesc cu greu butonul de fold. Mulţi cad în capcana de a încerca să extragă valoare dintr-un pot doar în măsura în care sunt absoult siguri că sunt în faţă (deţin nuts sau ceva foarte aproape de mâna ideală).

În realitate, secretul e să obţii maximum în fiecare situaţie care ţi se iveşte, chiar dacă uneori vei estima greşit. Per total, după un număr suficient de mare de mâini, încercând value bet-uri când ai mâini rezonabile, vei fi cu mult pe plus.

Mulţi cad într-o altă capcană: apelează la un pariu pentru valoare prea mic. Simt că au mâna cea mai bună, dar se mulţumesc să "ciupească" încă ceva, astfel încât să fie siguri că vor fi plătiţi. În realitate, dacă ar avea mai multe cunoştinţe şi mai multă agresivitate, ar putea să obţină mult mai mult din potul respectiv cu un value bet corespunzător. Betul pe care îl faci e menit să îţi maximizeze profitul, împotriva unei mâini mai slabe decât cea pe care o deţii. Încearcă de fiecare dată să extragi cât mai mult, când consideri că sunt şanse decente să fii în faţă.

 

8. Nu se fac foldurile corecte

O altă eroare pe care jucătorii începători o comit, sabotându-se singuri şi barându-şi posibilitatea de a evolua spre un nivel superior, se referă la folduri. Mulţi nu renunţă la mâinile pe care le au în momentele corecte, afundându-se în erori.

Nu ne referim neapărat la momentele în care foldul este evident, jucătorul conştientizând pe deplin că e bătut, ci la situaţiile în care deţin o mână decentă, însă cărţile comune nu îl pun într-o situaţie favorabilă. De câte ori nu aţi văzut oameni care să plătească doar cu top pair sau chiar cu overpair, deşi boardul deschidea oportunităţi de culoare şi chintă (ca să nu menţionăm variantele de două perechi sau set în mâna agresorului). Trebuie să ştii când să renunţi la mâinile care la un moment dat păreau să fie bune sau foarte bune, dar, odată coborâte cărţile comune, mai deţin procente mici să răstoarne ierarhia.

O altă situaţie în care foldul e greu de găsit de mulţi jucători e atunci când se află într-un pot în care participă mai mulţi. Perechea din mână (sau top pair-ul prins pe flop), de exemplu, nu va mai reprezenta de cele mai multe ori nimic în măsura în care observi că adversarii sunt extrem de interesaţi de pot şi pariază sau se ajunge chiar la three betting. Învaţă să renunţi la mâinile ce doar în aparenţă sunt bune, dar care nu oferă echitate pentru potul în desfăşurare. Foldurile corecte sunt un aspect esenţial al jocului de poker şi reprezintă un ingredient de bază pentru evoluţia oricărui jucător.


 

9. Ignorarea matematicii

Pokerul este departe de a fi un joc de noroc, iar ceea ce diferenţiază un novice de un (semi)profesionist ţine în primul rând, înainte de orice, de cunoaşterea probabilităţilor matematice şi aplicarea informaţiilor în consecinţă.

Norocul apare, este adevărat, dar reprezintă un factor asupra căruia nu ai niciun fel de control, el putând juca un rol important doar pe termen scurt. Când vorbim de mii sau zeci de mii de mâini jucate, ceea ce contează este modul în care aplici principiile matematice şi cum respecţi probabilităţile în deciizile luate.
 
Mulți jucători aflați la început de drum iau decizii pentru că "așa simt" și ignoră calculele matematice. Evoluând bazându-te pe fler poate să îți aducă acum o recompensă, însă, pe termen lung, te va falimenta. Pune-te la punct măcar cu noțiunile elemenare legate de probabilități, astfel încât să nu te trezești mereu prins în off-side.

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive