"Ghicitul" în poker. Cum să iei deciziile bune şi de ce să te fereşti

greg-raymer.jpg

Când vorbesc despre poker, cei mai mulţi dintre marii campioni sunt de acord cu un aspect: informaţia este putere, iar cei care iau decizii bazându-se pe "ghicit" sunt pe termen lung pierzători. Totuşi, de multe ori la masa de joc trebuie să ghiceşti ce are celălalt în mână şi să acţionezi în conscinţă. Asta te transformă într-un loser? Cu siguranţă nu, atâta vreme cât decizia ta nu vine la "plezneală", ci pe anumite supoziţii. Chiar dacă nu aduni suficiente informaţii într-o mână de la adversar, background-ul lui şi felul în care l-ai urmărit de-a lungul respectivei sesiuni de poker pot să îţi ofere câteva pârghii care să te sprijine în decizia ta.

INTRĂ ŞI TESTEAZĂ-ŢI ABILITĂŢILE DE A GHICI MÂINILE CELORLALŢI ŞI ACŢIUNILE LOR ÎN CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX.COM!

În poker eşti fără îndoială forţat să ghiceşti atât mâna opozantului, dar şi strategia adoptată, ce încearcă efectiv acesta să facă într-un anumit pot. "Ce are celălalt în mână?", "Încearcă un continuation bet?", "Vrea să fure potul printr-un bluff?", "E un pariu pentru valoare ce face el acum?", "Dacă vin cu re-raise în acest moment, oare se aruncă sau are o mână suficient de bună?" reprezintă întrebări întemeiate pe care fiecare din noi şi le pune în orice sesiune de poker. Răspunsul la întrebările acestea trebuie să vină, însă, la pachet cu o serie de elemente ajutătoare, menite să îţi justifice deciziile. Altfel, dacă te bazezi strict pe noroc, pe a ghici pur şi simplu, şansele de a reuşi pe termen lung scad dramatic.

Când lucrurile merg bine şi reuşesc o serie mai lungă excelentă, în care îşi asigură pot-uri consistente, mulţi jucători nici măcar nu îşi dau seama ce a dus la acest lucru. Se simt invincibili, sunt în zonă şi au impresia că nimeni şi nimic nu îi poate opri. Această exuberanţă atât de contagioasă pentru cei mai mulţi se poate transforma imediat într-un adevărat coşmar. Dacă nu ştii să gestionezi situaţiile favorabile şi să înţelegi că ai luat anumite hotărâri în baza unor elemente concrete şi a unei logici bune, vei avea de multe ori senzaţia că nu poţi da greş. Ca atare, vei începe să te bazezi, dacă nu ai foarte multă experienţă, pe starea de euforie, care îţi va dicta deciziile. În loc să iei în continuare hotărâri bazate pe analiză şi observaţie, le vei lua graţie stării euforice în care te afli, vei juca având în "sânge" impulsul. Mulţi care se lasă luaţi de val reuşesc să se trezească la timp şi să dea dimensiunea cea veche jocului lor, cea care le-a adus cu o mulţime de fise în faţă, însă destui se desmeticesc prea târziu, pentru că pokerul este un joc în care lucrurile pot evolua cu o uşurinţă incredibilă.

O altă capcană în care unii pot să cadă e reprezentată de reversul medaliei. Să luăm varianta inversă a expunerii anterioare. În loc să aibă o serie bună, un jucător, deşi citeşte şi interpretează corect ce se întâmplă la masă, are câteva mâini într-o perioadă scurtă în care nimic nu îi iese. Deşi ia decizii bazate pe raţiune şi pe readuri şi telluri clare, lucrurile se întorc împotriva lui. Tendinţa multora în astfel de cazuri e să cedeze complet, să se arunce în braţele hazardului, a ghicitului fără noimă. Mai exact, considerând că, dacă nimic din ce au făcut în istoricul recent nu a ieşit bine, atunci e vremea să lase soarta să decidă în locul lor. Această serie de eşecuri nu poate dura, însă, la infinit; dacă tu iei mereu decizii care să aibă logică, curând norocul îşi va întoarce faţa spre tine. Un jucător care se lasă în braţele hazardului ignoră exact acest echilibru: în momentul acela, neluând hotărâri corecte, care s-ar transforma pe termen mediu şi lung în rezoluţii câştigătoare, jocul lui devine dominat de incoerenţă, iar finalul e de cele mai multe ori foarte aproape.

Pentru a ilustra şi mai bine cele expuse anterior, vom apela la un exemplu. Un scenariu cât se poate de comun. Imaginează-te într-un heads-up, ajungând până pe river, cu o mână mediocră (a doua pereche posibilă, fără un kicker strălucit, să spunem). Adversarul plasează pe ultima stradă un bet suficient de mare încât, dacă îl pierzi, să rămâi cu o treime din fisele lui. Ai o mână marginală, însă din istoricul showdownurilor cu el, din tot ce ai reuşit să afli şi să internalizezi, ştii că este un jucător loose şi agresiv, care poate să încerce fără probleme un bluff pe river, investind multe chip-uri. Iar cele două romburi de jos îţi întăresc ideea că a fost posibil în căutarea unei culori, pe care a ratat-o. Decizi să plăteşti, pentru că ai suficiente argumente care să îţi justifice acţiunea. De data aceasta el întoarce o mână foarte puternică, însă nimic din ceea ce ai făcut nu a fost neapărat greşit. Ai interpretat o serie de date şi ai făcut o mulţime de conexiuni, iar ghicitul tău nu a mers de această dată. Dar nu este un rezultat rău ca urmare a unei decizii proaste, pe termen lung; bazându-te pe acest gen de informaţii, vei câştiga mult mai frecvent decât vei fi învins.   

Pe măsură ce jucătorii de poker cresc şi devin mai puternici, mai buni, aceştia vor comite mai multe greşeli ca la început. Vor ghici de mai multe ori incorect. E un lucru firesc, chiar dacă pare paradoxal. Asta pentru că, pe măsură ce devin mai valoroşi, aceştia vor fi mai agresivi şi, ca atare, vor da raise mult mai frecvent decât înainte, când butoanele de check şi call erau preferate. În acest fel, ei se vor expune mai mult posibilităţii de a fi în eroare, de a "ghici strâmb". Este ok. În acelaşi timp, vor avea mult mai multe situaţii în care citesc corect o situaţie şi acţionează în consecinţă. Chiar dacă vor da mai multe rateuri ca în trecut, raportul dintre deciziile bune şi cele slabe va fi net în favoarea primelor. Iar, la final de zi, lună sau an, când vor trage linie, vor constata că plusul este unul cu adevărat semnificativ. 

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive