Ramona Farcău, golghetera JO de la Beijing: „Federația de Handbal trebuie să stopeze abuzurile la care sunt supuși sportivii”

Ramona Farcău (37 de ani) a fost golghetera competiției de handbal la Jocurilor Olimpice de la Beijing 2008. S-a retras în această lună din sportul care i-a adus multe bucurii, dar cu un gust amar după ultimele experiențe de la CSM Ploiești și Dinamo. La aceste ultime echipe la care a jucat, a primit doar 5 salarii în 15 luni!

Cum caracterizezi handbalul românesc la ora actuală?

Ținând cont de faptul că asistăm la un schimb de generații, handbalul românesc este în reconstrucție. Este un proces firesc, care presupune răbdare, dar și implicare pe măsură, atât din partea noilor jucătoare, cât și din partea celor care conduc destinele handbalului românesc.

Sunt multe cluburi care au probleme cu banii? Sunt apărați sportivii din handbal? Aveți un sindicat? Sau fiecare pe cont propriu?

Este impropriu spus că sportivii sunt apărați. Nu există niciun sindicat care să apere interesele handbaliștilor sau cel puțin eu nu am cunoștință despre un astfel de for. În cadrul Federației Române de Handbal, există Comisia de Soluționare a Memoriilor, care judecă obiectiv spețele sportivilor. Mult mai important ar fi ca Federația să prevină apariția litigiilor sau a abuzurilor la care sunt supuși sportivii, prin luarea unor măsuri mai riguroase de afiliere a cluburilor sportive. Acestea ar trebui să facă dovada că dispun de bugetul necesar măcar pentru jumătate de sezon competițional și astfel s-ar diminua drastic numarul litigiilor cu care ne confruntăm.

La fotbal se spune că din cauza problemelor financiare jucătorii sunt tentați să facă blaturi pentru pariuri. Crezi că se întâmplă și la handbal?

La nivelul la care am jucat, nu m-am confruntat cu astfel de situații și nici nu am auzit vorbindu-se despre așa ceva.

Au fost câteva meciuri suspecte, despre care presa a scris. În interior, se vorbește despre așa ceva?

Nu am auzit discuții despre acest subiect și, în general, toată cariera am fost orientată spre partea frumoasă a lucrurilor. Am ignorat aspectele care contravin principiilor sportului de performanță.

Ai renunțat în această vară la cariera de handbalistă, vrei să-ți faci o școală de handbal. Crezi că este nevoie de educație la copii și juniori în ceea ce privește pariurile, dependența de pariuri, corupția, în general, sau nu e cazul?

Este nevoie de educație, pentru că, pornind de la educarea tinerilor, putem construi ceva sănătos în sport și în societate, în general. Un tânăr cu principii sănătoase, va ști să facă alegeri pozitive, să își construiasca un viitor frumos și va sta departe de tentațiile care îl trag în jos. Sportul românesc are mulți tineri valoroși care trebuie crescuți frumos, pentru a începe să avem iar rezultate.

Sunt mulți fotbaliști care joacă „păcănele”, e deja un flagel în România, sportivi tineri dependenți de așa ceva. Fenomenul e extins și la handbal?

Personal, nu am cunoștință despre așa ceva. Astfel de obiceiuri sunt dăunătoare, indiferent dacă avem de-a face cu o persoană care face sport sau nu. Situația ar fi cu atât mai îngrijorătoare, cu cât sportivul trebuie să își canalizeze toată energia în direcția obținerii rezultatelor sportive. În plus, viața de sportiv ar trebui să implice o anumită conduită bazată pe disciplină, seriozitate și implicare.

Un sfat pentru copiii care vor să facă handbal?

Să creadă în ei, în dumul lor, să pună suflet în ceea ce fac și să nu se lase intimidați de obstacole!