Mihai Stoichiță: „Iubesc Steaua Armatei pentru Lăcătuș!”

Mihai Stoichiță (63 de ani) este șeful Comisiei Tehnice a Federației Române de Fotbal și a fost personajul principal în ultima vreme în filmul demiterii lui Christoph Daum și al numirii noului selecționer, Cosmin Contra. Stoichiță a luat titlul și Supercupa României cu Steaua în 1998 și a antrenat în toată lumea, din Bulgaria până-n Panam, din Moldova până în Kuweitși din Armenia până în Cipru!

Deschide cont și joacă acum la pariuri sportive cu un super bonus de bun venit!

Credit foto: Razvan Pasarica/SPORT PICTURES
 

Până la urmă, cine l-a demis pe Daum, dumneavoastră sau Burleanu?

Comisia Tehnică a recomandat conducerii Federației încetarea raporturilor de muncă, ținând cont de absolut toate elementele care făceau parte din ecuație, atmosfera din jurul echipei naționale, modul cum s-a prezentat la ultimele meciuri. Printr-un vot deschis, cu două abțineri, s-a hotărât recomandarea încetării raporturilor de muncă între selecționer și federație. Președintele a analizat și a aprobat.
 

Care a fost, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai mare greșeală pe care a făcut-o Daum în tot mandatul?

Nu știu dacă a făcut greșeli. Probabil că stilul lui de lucru, interpretrarea rolului de antrenor în formula Daum nu a fost cea mai potrivită pentru România. El e un profesionist, numai că nu s-a potrivuit cu spiritul, cu atmosfera.
 

Sunteți diplomat. A făcut și greșeli tehnice, de selecție, de alcătuire a primului 11, de schimbări în timpul meciurilor...

Astea sunt treburile lui, dar, fiind coleg de breaslă cu dumnealui, nu vreau să intru în chestiuni tehnice. Nu e frumos să fac asta. Sunt mulți antrenori care își dau cu părerea despre alți antrenori și nu e bine. Pentru că s-ar putea ca în etapa următoare jocul să-i pedepsească pe ei, iar ceilalți vor avea posibilitatea să își exprime o părere negativă. Cred că ar trebui să fim mai civilizați din punct de vedere al comunicării.
 

Pentru ce a fost lăudat Daum și pentru ce a fost demis
 

Eșecul lui Daum cine și l-a asumat în Federație?

Absolut că a fost un eșec, iar acesta a fost asumat în momentul în care s-a recunoscut că trebuie să se întrerupă aceste raporturi de muncă. Și-atunci, normal că, în momentul în care inițiezi o astfel de acțiune, îți asumi și anumite lucruri. Am greșit și noi, cei din Comisia Tehnică, în momentul în care, cu două meciuri înainte, am recomandat păstrarea lui, în speranța că acele minime șanse vor fi valorificate. El ne-a prezentat programul pe care l-a desfășurat în România, un program extrem de pozitiv, dar nu din punct de vedere al rezultatelor. Probabil că am fost un pic neinspirați.

Chiar a zis că l-ați lăudat atunci și după o lună l-ați demis...

L-am lăudat pentru modul în care a organizat munca la nivel de Federație, dar văzând rezultatele, nu poți să lauzi ceea ce nu există. Noi am avut încredere atunci că s-ar putea să ieșim la liman. N-a fost să fie. E fotbal, e joc, nu e matematică, nu e ecuație.

E adevărat, dar când mai greșești niște posturi și niște schimbări, mai contează și tehnicul.

Nu știu dacă poți spune că a greșit, poate a fost neinspirat. Nu cred eu că Daum a băgat ca fundaș stânga un înaintaș sau în loc de înaintaș a băgat un fundaș central. Nu, în niciun caz. A fost neinspirat în momentul în care a ales între doi jucători pe același post.

La început, bulversase și posturile. Cu Bicfalvi...

La început, era normal, că nu cunoștea echipa. Nu el e de vină la început.

Cine răspunde dacă eșuează Contra

Și pentru Contra, cine va fi tra sla răspundere dacă lucrurile nu merg bine?

Eu și Comisia tehnică.

Deci Burleanu nu are nicio responsabilitate pentru un eventual eșec al naționalei.
 

Credit foto: Stefan Constantin / Sport Pictures
 

Cum să nu aibă nicio responsabilitate? Dar există o delimitare între administrativ și tehnic. Tehnicul face recomandări, pentru că sunt oameni veniți din iarbă. Sunt oameni cu mare experiență în Comisia tehnică. Ei pot fi contestați de răuvoitori, dar nu din cauza activității lor. Toți au reprezentat ceva în fotbalul românesc și își pot spune părerile. Dar, repet, fotbalul e un joc și uneori poți fi neinspirat. De data asta, sper ca noi să fi fost extrem de inspirați.

Cum a fost cu Hagi? Dumneavoastră ați negociat?

Eu am negociat. Hagi a fost una dintre opțiunile noastre. Gică a justificat și în presă. El este implicat într-un proiect extrem de important. În primul rând, este o provocare profesională pe care și-a asumat-o. În al doilea rând, este o afacere pe care el trebuie să o mențină și să o pună în slujba familiei lui. Eu îl înțeleg perfect pe Gică. Poate când se va elibera de această afacere va fi și selecționerul naționalei. Pentru că nu mai e perioada în care toată lumea spunea că Hagi nu e antrenor, ci toată lumea trebuie să spună acum: „Hagi e un antrenor mare”.

Și manager, pe deasupra.

Asta e treaba lui, că a știut să-și gestioneze afacerea. Nu mă bag acolo. E multilateral dezvoltat :)).

De ce președintele Burleanu s-a dus special să negocieze cu Dan Petrescu, iar cu Hagi nu?

Dar n-a negociat cu Dan Petrescu. A avut drumuri prin Transilvania și, fiind în zonă, a participat la discuții.

Avem resurse să ieșim din criză cu fotbalul

Dumneavoastră cum vedeți fotbalul românesc la ora actuală? Dezastru, pe linia de plutire, în progres?

Nu e niciun dezastru. E o perioadă mai nereușită din punct de vedere al rezultatelor, dar eu cred că o să ieșim din marasmul ăsta. Avem resurse. S-a întâmplat și la alte niveluri, în lumea asta a fotbalului, în state mult mai dezvoltate decât al nostru. Dar cred că o să ieșim ușor din asta. Totuși, suntem o nație talentată. A spus cineva de curând, un băiat care a jucat prin străinătate, într-un campionat civilizat, că nouă ne place să vorbim foarte mult. Am senzația la ora actuală că uneori vorbim mai mult decât trebuie și nu facem nimic. La nivelul la care lucrez eu acum, încercăm să facem foarte multe, mai ales la sectorul juvenil. Facem investiții foarte mari, organizăm competiții pentru copii. Rezultatele nu se vor vedea acum. La fotbal, îți trebuie câțiva ani pentu a crește un jucător. Dar munca asta nu trebuie să fie singulară, trebuie corelată și cu alții. Hagi o face foarte bine, Dinamo, Steaua văd că a început și ea, Craiova. Și mai sunt centre în România. Am văzut de curând unul care m-a impresionat, la Miercurea Ciuc. Csikszereda se numește, ca să fim exacți, că suntem români cu toții.

Da, dar să vorbească și românește.

Au vorbit atunci. Și uite că ne furnizează jucători foarte buni la loturile naționale. Exemplele acestor academii și cluburi trebuie urmate, trebuie dezvoltate și trebuie întărite. Dar asta înseamnă că factorul material trebuie să devină primordial la ora actuală, când vedem în ce situație suntem la nivelul copiilor și juniorilor. Dacă noi doar vom aștepta, neinvestind, niciodată nu vom avea fotbaliști buni. Vom rămâne la stadiul de vorbe și ne vom autodesființa. Și ca fotbal, și ca presă de fotbal.

Dar președintele Federației nu poate merge la Guvern să vorbească pentru un program național de salvare, de dezvoltare a fotbalului, cu facilități pentru investitorii din fotbal?

Din ce știu eu, face aceste demersuri. Ei sunt niște manageri extraordinari și îi admir foarte mult.

Păi normal că-i lăudați, doar lucrați pentru ei...

Bineînțeles! Poa' să mă dușmănească oricine. Dar îi admir pe unii care vor să facă bine. Alții mă pot dușmăni pentru că vor să distrugă. Dar e treaba lor.

Eu nu prea văd că s-a făcut mare lucru.

În patru ani, s-au făcut destule, ți-am dat mai multe exemple. Nu mai spun că în acești patru ani ne-am calificat și la un turneu final.

Vai de capul nostru cum ne-am calificat.

Vai de capul nostru cum ne-am calificat, dar, uite, e meritul a doi antrenori români, Victor Pițurcă și Anghel Iordănescu, a unei Federații, deci nu putem să-i distrugem. În rest, treburile de culise n-ar trebui să primeze în imaginea pe care vrem s-o creăm. Trebuie subliniate meritele celor care-au contribuit. Cred că și cei dinaintea lui Burleanu trebuie lăudați.

Vom ajunge și la Mondiale!

Ziceți că nu e dezastru, dar pe la Mondiale nu mai ajungem. În 2022, se vor face 24 de ani de când n-am mai atins un turneu final de CM.

Eu cred c-o să ajungem și la Mondiale, chiar dacă ne va fi mai greu, pentru că suntem situați unde suntem situați la ora actuală. Sunt semne bune. Generația olimpicilor (n.r. - U21) antrenată de Isăilă e una foarte bună, deși băieții sunt mai tineri decât cei cu care sunt în competiție. Găsim jucători. Avem un departament de scouting foarte bun, care descoperă jucători. Reține două generații: 2002 și 2003. O să mai auziți despre ei. Sunt micuți acum. Sunt niște băieți foarte buni, e și băiatul lui Gică Popescu acolo, sunt mulți talentați, te încântă când îi vezi cum joacă.

De competiția internă ce ziceți? Cum vi se pare ca și valoare?

Competiția internă ne oferă an de an surprize. Dispar echipe de prim-plan, apar altele. Competiția internă depinde de toanele patronilor. Depinde de cât de mult îi pasionează și cât de mult sunt implicați emoțional în anumite momente. Echipe campioane dispărute, echipe care s-au bătut la campionat nici nu mai există.

Cine ia titlul anul ăsta?

Sunt două echipe care și-au luat foarte în serios acest rol, CFR și Steaua. Practic, au eliminat orice fel de altă competiție.

De Steaua Armatei ce ziceți? Au câteva mii de spectatori la meciuri, galerie ca pe vremuri...

O iubesc datorită lui Lăcătuș. O iubesc pentru că există Marius acolo și nu pot să-l negi pe Lăcătuș în istoria Stelei. Bine, mai sunt și Fane Iovan, și Ion Ion.

Păi e loc de două Stele?

Chiar mă gândeam dacă peste ani va fi un meci între Steaua actuală și Steaua Armatei. Am văzut că a fost deja un meci între două grupări Rapid. Nu cred că asta este soluția. Și nu pot să cred că Lăcătuș nu se bucură când Steaua o bate pe Lugano.

De fenomenul pariurilor în rândul oamenilor de sport ce părere aveți?

Nu avem cum să-l evităm, există în viața de zi cu zi, a căpătat o amploare incredibilă, nu poate fi negat. Nu am jucat niciodată, nu mă interesează, nu-l înțeleg, că nu vreau să fiu dominat de patima asta.

„Totul e să nu pariezi pe echipa la care joci”

Eu vă întrebam cum îl vedeți în rândul sportivilor, antrenorilor.

Dacă nu pariază pe echipa lor, nu văd o problemă. Nu văd cu ce-ți influențează viața ta că poți să vezi un meci între Arsenal și Manchester United și să poți pune ceva pe el.

Problema este că la noi e interzis prin Regulament să pariezi pe sportul pe care-l practici.

Ar trebui să fie specificat în Regulament că nu ai voie să pariezi pe zona pe care activezi. Dar trebuie să respectăm această hotărâre. Deși mie mi se pare un pic aiurea, pentru că nu știu cu ce afectează faptul că un fotbalist de la noi ar pune pe Crotone cu Sassuolo, de exemplu. Mă întreb logic.

Se consideră că dacă joci pe Crotone cu Sassuolo, poți foarte ușor să pui și pe echipa la care joci. De-asta a și fost suspendat Șumudică, pentrU că a pariat pe alte meciuri. Se spune că 80% din jucătorii de la ligile inferioare pariază...

Probabil sunt mai puțin controlate, fiind și mai puțin vizibile. Pe toată lumea interesează când joacă Steaua, așa cred, și nu ce fac unele din Liga a treia.

Dacă e blat, îi interesează...

Blaturile sunt mult mai ușor de descoperit într-o zonă înaltă, cu vizibilitate. La meciurile alea mici, nu sunt ziariști, nu prea e nimeni.

„Mafia pariurilor e întreținută la un nivel mult mai mare”

Federația se poate implica pentru a stopa acest fenomen?

Eu nu cred. În momentul în care Federația ar interveni în aceste relații, chiar dacă ar descoperi ceva, eu cred că interesele sunt mai mari în alte zone.

S-a mai descoperit, pe la Gloria Buzău...

S-au mai descoperit, dar foarte-foarte greu. Ce putem face noi? Îi suspendăm... Mafia asta a pariurilor nu este dirijată din România. Mafia pariurilor este un flagel întreținut la un nivel mult mai mare.   

Descoperă top 5 case de pariuri online recomandate