Daniel Nanu, jurnalist de sport: „Blaturile din anii 90 erau poezie. Acum se fac pentru pariuri”. Cum a câștigat 6000 de dolari pe un blat celebru

Daniel Nanu (48 de ani) este ziarist din 1990, când a înființat un ziar la Târgu Jiu, împreună cu doi profesori de-ai lui. În toamna acelui an s-a mutat la București, s-a angajat la ziarul "Acum", condus de Stelian Tănase, apoi a trecut la "Expres Magazin", un săptămânal conceput de Ion Cristoiu. Pe structura acestuia, s-a făcut "Evenimentul zilei", unde Nanu a fost numit șef la departamentul Sport. „Experiența de la Evenimentul, ședințele de sumar, pregătirea ziarului au fost facultatea mea de presă”, spune jurnalistul pe blogul său. A lucrat apoi la "Libertatea", "Sportul românesc", "Prosport", "Prosport Magazin" și acum scrie la "Gazeta sporturilor".

Deschide cont și joacă acum la pariuri sportive cu un super bonus de bun venit!

Daniel Nanu la Supercupa Europei din acest an, Real - Manchester United 2-1, la masa presei a stadionului din Skopje

Daniel a scris o carte despre Gică Popescu, „Viața mea”, iar acum lucrează la una despre Mircea Lucescu. Profesional, cea mai frumoasă amintire este finala CM din 1998, Franța – Brazilia 3-0, văzută pe Stade de France, și atmosfera de după, cu 2.000.000 de oameni pe Champs-Elysees, iar sentimental - finala Cupei UEFA din 2009, de la Istanbul, câștigată de Șahtior, cu Mircea Lucescu antrenor, unde a stat până dimineața împreună cu alți colegi, alături de Il Luce și de invitații lui: „A fost o atmosferă senzațională! Spre dimineață, se auzeau sirenele pe Bosfor. Sentimentul a fost unic”. A mai fost prezent la turneele finale ale CE 2000, 2008, 2012 și 2016. Se declară admirator total a ceea ce consideră a fi două fenomene: Craiova Maxima și Maradona.

Lansarea cărții "Gică Popescu - Viața Mea", în martie 2003

Ești ziarist cu vechime, ai făcut multe cronici de blaturi, cum erau blaturile în anii 90?

Erau poezie, mai ales pentru noi. Uneori, plecam și cu o idee preconcepută că va fi blat, mai ales la meciurile care aveau antecedente, celebrele Ceahlăul – Bistrița, Petrolul – Bistrița, Petrolul – Ceahlăul, alea foarte clare. În sfera Cooperativei au fost multe echipe. Eram în sediul Sindicatului fotbaliștilor, ăla făcut de bietul nea Bubu Sotir, prin 1993. M-a invitat la o palincă, soția lui era din Ardeal și aducea o palincă bună. Eu scriam la "Evenimentul zilei". Era de față și Vasile Simionaș, antrena Progresul atunci. Nea Bubu era un mare povestitor, o mare figură. La un moment dat, Simionaș a început să-și facă de treabă pe un colț de birou, avea Sportul românesc în față, cu clasamentul mare pe prima pagină, și a început să socotească pe marginea ziarului cu pixul, aduna puncte. Nea Bubu l-a lăsat, l-a lăsat și, la un moment dat, l-a întrebat: - Bă, ce faci acolo? - Bubule, uite eu ies la Brăila, trec pe minus nu știu cât la adevăr, cutare trece pe minus nu știu cât”. La care nea Bubu, un mare pontos, îi zice: „Bă, ai albit degeaba în fotbal! Pune mâna pe telefon și vezi că la nuntă la fata lui Halagian, în loc de dar, s-a strigat clasamentul. Vezi pe ce loc te-au strigat ăia, că pe ăla o să fii!”

Poate că mai porneam noi cu idei preconcepute, dar erau și multe blaturi...

Erau, erau! Păi ții minte campionatele alea... Bine, te duceai cu ideea preconcepută, dar ideea aia se regăsea pe teren. Pentru fotbalul românesc, în general, au fost o dramă.

Despre ce blaturi celebre îți mai aduci aminte că ai scris?

Îmi amintesc o etapă în care Rapidul a câștigat la Bistrița, 4-3 sau 4-2, la care eu am făcut cronica. Steaua și Dinamo, la fel, au bătut în deplasare și am dat în "Prosport" același titlu: "Bistrița a dat meciul", "Oneștiul a dat meciul" și cealaltă gazdă la fel.

Blatul Brașov – Dinamo 4-3, la Chestiunea zilei

Deci în Cooperativă nu erau numai echipele mici...

Eu îmi amintesc un blat celebru, Brașov – Dinamo 4-3, când Brașovul, cu Halagian antrenor, trebuia să scape de retrogradare în competiție cu Craiova, în 2000. Dinamo era virtual campioană, cu antrenor Cornel Dinu. Seara, Florin Călinescu a făcut Chestiunea zilei pe acest meci, el imitându-l pe Cornel Dinu, iar Dragoș Moștenescu pe Halagian. Avea o caschetă cum erau în copilăriile noastre, cu cozoroc de mușama, verzuie, așa. Îl imita pe Cornel Dinu desenând triunghiuri, trunchiuri de con, piramide pe o planșă și zicea: „Dacă noi facem 1-0, fac ei 1-1. Fac ei 2-1, facem 2-2"... Și au mers așa până la 4-3.

Pe Jean Pădureanu cum îl caracterizezi?

Un mare personaj. Despre morți numai de bine, dar a fost un personaj negativ, totuși. Rămâne celebra lui declarație că nu se mai fac blaturi pentru că nu mai sunt oameni de onoare în fotbal. Asta chiar e o întrebare: Cum a reușit un conducător de la o echipă mică, relațiile făcându-și-le înainte de 90 și continuându-le după, să controleze acest sistem?

Mai sunt blaturi acum?

Numărul lor a scăzut foarte mult. S-au schimbat oamenii, nu mai sunt oamenii de onoare, au dispărut chiar și cei care au venit după așa-zișii  oameni de onoare. Unii s-au retras, unii s-au dus în altă parte, alții au dispărut și fizic. Nea Puiu de la Onești, de exemplu, care a lansat și el o mare vorbă: „Pe lumea asta, suntem oaspeți, mie mi-a plăcut să fiu gazdă”.

Borcea și injecția letală

O mare vorbă și o mare poză...

Da, cea cu Dinu de la Onești. Generația aia de conducători scotea niște vorbe... De la Cristi Borcea ținem minte numai tâmpenii, cu atotstivuitorul, cu „Lăsați-ne să ne pregătim de Liga Campionilor”, cu ”le-am făcut injecția letală să fie dinamoviști”.

Și-acum mai sunt speculații de blat. Gigi Becali a spus de curând că fundașii lui Sepsi au fost cam adormiți la meciul cu CFR...

Da, dar ăsta e alt gen de blat. Astea mai sunt, plus cele pentru pariuri. Alea păstorite de nea Jean au dispărut. Apropo, la un meci Ceahlăul – Bistrița, încheiat 3-1, prin 2003, am câștigat vreo 6000 de dolari, jucând tot în dolari la Wettpunkt acest meci single, dar și combinat cu alte partide. Mi se pare că în tur se terminase 4-2, iar astea între ele mereu respectau diferența de scor.

Păi și casele de pariuri nu știau?

Nu prea știau. Nici nu erau multe. Am pariat pe 1 pauză / 1 final, fiindcă m-așteptam să-și asigure victoria din prima repriză, handicap, 1 solist... Și le-am combinat cu alți mari favoriți din alte campionate.

Cu Paolo Maldini, la Gala Stoicikov 50

Cartianu știu că era specialist pe pariuri din astea pe blaturi.

Știi ce-au făcut cei de la Prosport înainte de un meci ca ăsta? Și-au pozat și buletinele de joc și le-au reprodus în ziar.

Jucători care fac parte dintr-o morișcă de pariuri

A doua categorie de blaturi, despre care vorbeai, cea pentru pariuri, crezi că e și la Liga 1 acum?

Eu cred că da. Nu vezi că se vorbește despre niște jucători care fac parte dintr-o morișcă de pariuri.

Practic, nu prea a fost prins nimeni la Liga 1. Doar Șumudică, dar el cică nu a pariat pe meciurile lui...

S-a dovedit că nu pariase pe meciurile lui. Altfel, era gravă. Nu știu cât l-aș acuza pe Șumudică pentru faptul că paria pe alte meciuri.

Conducători de club și foști arbitri pariază pe meciurile de Liga a doua

La Ioan Viorel te așteptai cu cazul Gloria Buzău|?

Te-aștepți la orice. N-aș putea zice că a fost o mare surpriză. La ligile inferioare, cred că sunt și patroni care cumpără echipe pentru așa ceva. Dar sunt cazuri de conducători de cluburi și foști arbitri care sunt văzuți pariind la meciurile din Liga a doua.

Comisia de Integritate a FRF a mai descoperit niște cazuri.

Comisia asta e făcută așa... Foarte subțiri cazurile. Și la nivel de UEFA, FIFA. Se bat cu pumnii în piept, dar ce cazuri au descoperit? Nimic. Ceva prin Cipru, totul mărunt. Iarăși îți zic o vorbă mare a unui alt om de fotbal din vremea aia, Mircea Pascu, care a spus că pe vremuri fotbalul era o industrie de spectacol, iar acum a ajuns o industrie de pariuri. Real Madrid și Milan au jucat cu sponsori case de pariuri, Middlesbrough... FRF, LPF au sponsori case de pariuri...

Zici că nu s-au descoperit cazuri importante de blaturi la pariuri. Atunci, e reală nebunia asta cu Mafia pariurilor?

Eu cred că există. Se vorbește atât de mult, încât...

„Daum, hai sictir!”

Ce zici de națională? Cum îl caracterizezi pe Daum?

Am scris de curând un editorial în Gazetă, de o pagină, „Daum, hai sictir!”. A fost un foarte bun antrenor al anilor 90, dar trebuie să-i mulțumească nemții, turcii. Noi nu avem de ce să-i mulțumim. Ori nu e pregătit, ori nu e bun de selecționer, ori vremurile lui de antrenor au apus. Faptul că de doi ani nu avea echipă, spune multe. Un neamț care se comportă balcanic. Conferința dinainte de meciul cu Chile, în care s-a rățoit la ziariști, reacțiile astea la adresa Gazetei sporturilor... Își permitea să le spună croaților, dacă ar fi acceptat oferta lor, că e mai croat decât croații?

Eu am fost mare fan Daum la început, am zis că e neamț...

Pe mine mă punea pe gânduri faptul că nu mai antrenase. Ultimul lui succes e departe. Și m-a mai pus pe gânduri conferința lui bombastică de la instalare, inclusiv prostia aia că va ataca și când n-are mingea, lozinci spuse cu aerul unui om care a venit în Congo, cum fac ăia de la FIFA cursuri să implementeze fotbalul în Biafra. A venit într-o țară care se calificase la Euro, chit că ne bătuse Albania, într-o țară care are Cupa Campionilor. Nu ai ce să compari cu ceilalți selecționeri pe care i-am avut.

A cântat imnul României la masa presei

Păi și dacă se califică?

Să dea Dumnezeu! E o prostie să spui că un ziarist nu vrea să aibă naționala calificată la Campionatul Mondial. Și după 20 de ani... Atmosferă extraordinară acolo, te simți mândru. Anul trecut, la Euro, am cântat imnul la masa presei, pe Stade de France, contra Franței, alături de alți colegi. Dar ar da peste cap orice calcule. Să bați în deplasare două echipe, Muntenegru și Danemarca, pe care nu le-ai putut bate acasă... Cu Danemarca, nu am avut un corner, eu nu cred că s-a mai întâmplat asta în ultimii 60 de ani! Și n-am jucat cu Spania sau cu Germania.

Parcă prea am sărit toți pe Daum, dar problemele din fotbalul nostru sunt altele.

Eu nu zic că el moștenește o mare generație, dar nu poți să declari că și dacă veneau Mourinho și Guardiola tot nu făceau nimic. Păi în cazul ăsta, pleci acasă. Atunci, vin eu antrenor, că tot mare lucru nu fac, nu?

„Pe Mircea Lucescu nu l-au chemat nici la o cafea”

Ai o relație bună cu Mircea Lucescu. Putea veni la națională acum, în loc să meargă la naționala Turciei?

Eu zic că dacă încercau să-l convingă, putea veni.

N-au încercat?

Cred că nu l-au întrebat nici de sănătate. Nu l-au chemat nici la o cafea!

Poate n-au avut curaj...

Păi și ce, să se ducă el?

Cu Mircea Lucescu, la Donețk, după o victorie mare, Șahtior - Chelsea 2-1

Deci crezi că ar fi acceptat...

Păi trebuiau să facă ceva ca să-l convingă pe Lucescu. Turcii au venit aici, și Galatasaray, și Federația turcă, au stat trei-patru zile. Burleanu trebuia să îl invite la Federație. Nu cred că Lucescu ar fi refuzat să se ducă. Îi puteau spune ce vor să facă, îl luau și la coarda sensibilă, patriotică, turneul final 2020, la noi acasă. Îi dai tot ce vrea să facă, lui îi place să se ocupe de cât mai multe. Dar dacă îl aduceau pe Mircea Lucescu în Federație, în materie de fotbal nu prea mai puteau să spună mare lucru. Ar fi fost culmea să-i spună Burleanu lui Lucescu ceva de fotbal! Sau Vișan, care nu s-a uitat la fotbal până să vină în Federație. S-a uitat la curling și la motocros. Deși, să știi că a existat acel contact după plecarea lui Pițurcă... Burleanu s-a dus la Kiev, Lucescu ar fi venit, dar s-a opus Ahmetov. Eu cred c-ar fi venit acum, dar trebuia convins, trebuia să-i prezinți ceva, să discuți cu el. Ori, nu s-a-ntâmplat absolut nimic de acest gen. Plus că apăruseră deja zvonuri, că îl vor și Galatasaray, și naționala Turciei. Măcar atunci puneai mâna pe telefon și ziceai „Dom'le, hai să vorbim ceva”.

Îl puteau anunța de acum și să fie instalat după ce termina Daum mandatul...

Da, avea timp toată toamna să organizeze tot, să vadă jucătorii... M-am întâlnit cu el înainte de negocierile cu naționala Turciei și avea deja un dosar de zeci de pagini cu jucătorii din prima lor reprezentativă. Săptămâna trecută, am vorbit cu el la telefon și mi-a înșirat vreo cinci orașe și patru țări pe care le-a făcut în trei zile, la Milano, la Barcelona, la Dusseldorf, la Dortmund. Plus Supercupa Turciei, la Samsun.

De ce crezi că nu-i convoacă Daum pe Alibec și pe Budescu?

Habar n-am! Nici el nu poate să explice. Doi jucători cu execuții prin care poți câștiga un meci. Sau, ca o glumă, măcar un corner puteam scoate cu Alibec și Budescu!

„Gigi Becali e de admirat că bagă bani”

Cum vezi viitorul în fotbalul românesc? Spre ce ne îndreptăm?

Deși nu sunt un fan al lui Gigi Becali, e de admirat că bagă atâția bani în fotbalul românesc. Hagi, iar e de apreciat. Eu cred că trebuie băgați bani publici în sportul românesc.

Păi s-a dat legea...

Să vedem câți o aplică. Cel mai bun exemplu e CSM București, unde au fost rezultate.

Eu zic că banii ăștia ar fi trebuit folosiți pentru a se construi ceva.

Sunt bani și pentru spitale, și pentru școli, dacă nu se mai fură cu borduri și plantat de panseluțe.

Banii trebuiau băgați în infrastructură, în copii și juniori.

Da, să se facă stadioane. Nu neapărat să dai salarii la echipa mare. Dar banii trebuie investiți și folosiți de oameni cu cap, nu dați pe mâna unor incompetenți sau pe cea a unora care au lipit afișe în campanie.

Deci vezi vreo speranță de mai bine?

Din punct de vedere al oamenilor de afaceri, eu zic că nu, deși există exemplul CFR Cluj. Adică vorbesc de oameni care să apară și să bage bani. Cred în investiția publică, alte soluții nu prea sunt. Eu nu știu dacă există în țara asta vreun club care să facă ceva pentru atragerea suporterilor. Sunt și nostalgic, îmi amintesc de meciuri la Săcele, la Moinești, la Onești, stadioane pline în Divizia B, în anii 90, mii de oameni, pentru care echipa aia de fotbal însemna un mic fenomen în orașul respectiv. Au dispărut. Dar de ce au dispărut? Eu cred că lumea ar veni la fotbal. Parcă nu mi se pare că societatea de azi e mult mai plină de griji decât cea de acum 10-15 ani. Poate cu mai multe preocupări. O echipă de fotbal bine manageriată e imposibil să nu atragă măcar 3000 de oameni într-un oraș, nu zic 7000 sau 10000.   

Descoperă top 5 case de pariuri online recomandate