Cei ”11 Fantastici” care nu au câștigat niciodată Cupa Mondială. Nume uriașe

”Febra” Cupei Mondiale 2018 începe să-și facă simțită prezența din ce în ce mai mult, mai ales după tragerea la sorți a grupelor turneului final din Rusia. Iar evenimentul desfășurat la Moscova în prezența multor staruri din fotbalul mondial a stabilit două adevărate finale în grupe: Spania vs Portugalia și Anglia vs Belgia. 

Leo Messi și Cristiano Ronaldo vor fi dornici să adauge în palmaresul lor singurul trofeu care le lipsește. Iar bătălia va fi un pe viață și pe moarte, având în vedere că CM 2018 ar putea fi ultimul turneul final mondial din carieră pentru ambele super-staruri. Acest lucru face ca marele ”bal” din Rusia să fie un eveniment special pentru toți fanii fotbalului. 

Dar Cristiano Ronaldo și Leo Messi (foto: realmadrid.com) nu sunt singurele legende din istoria fotbalului care au ratat cel mai prețios trofeu acordat de FIFA. Formatul actual al Cupei Mondiale este unul foarte plăcut pentru privitori, dar extrem de crud pentru starurile mondiale care se luptă pentru trofeu. Iar din acest punct de vedere, nume grele au ratat trofeul ”Jules Rimet”. 

Să vedem și noi cum arată cel mai tare ”11” din istorie format din jucători care și-au încheiat cariera fără să ridice deasupra capului Cupa Mondială..

Lev Yashin (Uniunea Sovietică)

Până în prezent, legendarul jucător rus este singurul portar care a câștigat Balonul de Aur. În condițiile în care atenția se îndreaptă în special către mijlocași sau atacanți, Yashin a câștigat ”Balonul” în fața unor jucători de geniu precum Gianni Rivera și Jimmy Greaves. 

Poreclit "Pantera Neagră", Lev Yashin (foto: football365.com) a jucat pentru Dinamo Moscova de-a lungul carierei sale și a câștigat cinci titluri în campionatul intern. Dar el nu a putut conduce reprezentativa Uniunii Sovietice către o victorie la Cupa Mondială, unde cea mai bună performanță a fost locul 4 în 1966. Rușii au câștigat însă titlul european în 1960 cu Yashin în echipă.  

Dani Alves (Brazilia)

Jucătorul lui PSG este considerat unul dintre cei mai buni fundași din lume, capabil să facă ambele faze ale jocului cu aceeași intensitate. A jucat pentru Sevilla până la vârsta de 25 de ani, apoi a petrecut cei mai buni ani ai carierei sale între 2008 și 2016 la Barcelona. Aici a făcut parte din celebrul sistem ”tiki-taka” al lui Guardiola, echipă care a câștigat 14 trofee în 4 sezoane. 

Alves (foto: pstg.fr) are 104 meciuri pentru Brazilia, dar singurul trofeu internațional pe care l-a câștigat este Cupa Confederațiilor FIFA (în 2009 și 2013). El a participat atât la Cupa Mondială 2010, cât și în 2014 - unde a fost cel mai aproape de trofeu. Brazilienii au fost umiliți, însă, cu 7-1 de Germania în semifinalele turneului câștigat de ”panzere”. . 

Ronald Koeman (Olanda)

Koeman este considerat cel mai mare apărător al tuturor timpurilor și, în același timp, autorul a nu mai puțin de 239 de goluri în 685 de jocuri. Renumit pentru calmul său cu mingea la picior și abilitățile la loviturile libere, a bifat 78 de apariții pentru ”Portocala mecanică” în 12 ani. Koeman (foto: evertonfc.com) nu s-a apropiat niciodată de câștigarea Cupei Mondiale, dar a ridicat trofeul la Euro 1998.

Cariera sa de antrenor a început, bineînțeles, la Ajax, după care au urmat Benfica, Southampton și Everton. Deși a fost concediat de la ultima la începutul acestui sezon, Koeman este unul dintre puținii oameni care au înregistrat un succes considerabil atât ca jucător, cât și ca manager.

Paolo Maldini (Italia)

Paulo Maldini este văzut de specialiști unul dintre cei mai buni jucători din toate timpurile. Un produs al faimoasei generații ai academiei lui AC Milan, Maldini (foto: wikipedia.org) nu și-a părăsit niciodată clubul în cei 25 de ani de carieră, timp în care a câștigat 23 de trofee. 

Din acest punct de vedere, este incredibil cum un jucător ca el nu a reușit să câștige niciodată Cupa Mondială. A fost foarte aproape în 1990 și 1994, italienii terminând atunci pe locurile trei, respectiv doi. În ciuda faptului că avea 126 de selecții în națională, el s-a retras după Campionatul Mondial din 2002 la vârsta de 36 de ani.

Ashley Cole (Anglia)

Cole este ”absolvent” al academiei lui Arsenal și a devenit un jucător cheie pentru ”tunari” înainte de a se transfera la marii rivali de la Chelsea. Deși i-a plăcut mereu să avanseze pentru a susține atacul, Ashley Cole (foto: mlssoccer.com) și-a adaptat treptat jocul pentru a deveni mai defensiv în timpul primei etape a lui Jose Mourinho de pe ”Stamford Bridge”.

El este considerat unul dintre cei mai buni jucători ai acestui secol în Premier League. A făcut parte, de asemenea, din generația de aur a Angliei care i-a avut pe David Beckham, Steven Gerard, Frank Lampard, Paul Scholes și John Terry. Dar dificultățile naționalei din anii 2000 și-au pus amprenta asupra evoluției echipei. 

Claude Makelele (Franța)

Makelele a revoluționat rolul mijlocașului defensiv pe vremea când a jucat un rol major în succesele lui Real Madrid și Chelsea, în perioada 2000-2008. Deși a debutat în națională încă din 1995, el nu a fost selecționat în echipa pentru campaniile Mondialului din 1998 și pentru Euro 2000. 

Primul turneu major al lui Makelele (foto: worldfootball.net) a fost Cupa Mondială din 2002. Deși s-a retras din fotbalul internațional în 2004, federația franceză l-a convins să revină la națională pentru Cupa Mondială din 2006 unde, din nefericire, evoluțiile sale mai puțin inspirate au dus la pierderea titlului în celebra finală cu Italia (cu acel gest incredibil al lui Zidane împotriva lui Materazzi).

Michel Platini (Franța)

Acuzațiile de corupție împotriva lui din ultimii ani, alături de fostul președinte al FIFA Sepp Blatter, reprezintă o lovitură grea pentru Platini. Dar asta nu știrbește cu nimic din strălucirea lui ca jucător, unul dintre cei mai mari din istoria fotbalului. Deși s-a alăturat lui Juventus la vârsta de 27 de ani, succesul extraordinar înregistrat cu giganții din Torino, combinat cu forma sa personală, l-au propulsat către câștigarea a trei Baloane de Aur consecutive între 1983 și 1985. 

Renumit pentru abilitățile sale cu mingea la picior, viziune și determinare, Platini (foto: wikipedia.org) a fost de asemenea un marcator remarcabil pentru un mijlocaș - el a marcat 41 goluri în 72 de meciuri jucate pentru Franța.

Platini a câștigat titlul european și este jucătorul care a fost la doar un pas de trofeul mondial - a terminat pe patru, respectiv trei cu naționala Franței la turneele finale din 1982 și 1986.

Johan Cruyff (Olanda)

Cruyff a cunoscut un succes extraordinar atât ca jucător, cât și ca manager începând din 1964 și până în 1996. Este, probabil, omul datorită căruia Barcelona arată așa astăzi. Cruyff a personalizat și a revoluționat conceptul de "fotbal total” ca jucător la Ajax, iar mai apoi al Barcelonei ca antrenor. Iar de el se leagă cele mai reușite perioade din istoria cluburilor respective.

Cruyff (foto: spacesworks.com) a condus generația de aur a echipei naționale olandeze la Cupa Mondială din 1974, unde ”portocalele” nu au întâmpinat mari probleme până în finală. Nemții le-au venit însă de hac în celebra finală de la Munchen la capătul unui meci în care ”dirijorul” Franz Beckenbauer a condus impecabil o ”orchestră” plină de talente.

Leo Messi (Argentina)

Cupa Mondială este singurul trofeu care lipsește din palmaresul acestui veritabil ”magician” al balonului. Messi ar putea fi cel mai mare jucător din istoria Barcelonei, dar pentru argentinieni el va fi întotdeauna în umbra marelui Diego Armando Maradona din cauza unei ”piese incomplete din puzzle”, așa cum a scris presa din Argentina.

Mulți dintre fanii săi cred că neînțelegerile (în ceea ce privește jocul) cu mai mulți colegi au făcut ca Messi (foto: fcbarcelona.com) să nu ”explodeze” și la națională. Dar totuși el s-a dovedit ”arma” principală a ”pumelor”, dovadă și ultima calificare la turneul final din Rusia. 2018 va fi ultima sa posibilitate de a pune mâna pe Cupa Mondială, pe care este mai hotărât ca niciodată să o câștige. ”Dacă vom eșua în Rusia, atunci ar trebui să plecăm toți de la națională și să-i lăsăm pe alții!”,a declarat Messi de curând.  

Cristiano Ronaldo (Portugalia)

Ronaldo a câștigat Euro 2016 la capătul unei competiții în care nimeni nu le acorda nicio șansă portughezilor. Dar Cupa Mondială este Cupa Mondială și se poate paria lejer pe faptul că starul Realului va da totul pe teren pentru a câștiga trofeul înainte de a se retrage. 

Cristiano (foto: realmadrid.com) a ajuns deja la 32 de ani și este greu să-l mai vedem pe teren la Cupa Mondială din 2022, la vârsta de 37 de ani..Cu Argentina și Portugalia repartizate în grupe diferite la Mondial, este posibil să vedem o finală Messi vs Ronaldo la Moscova. Este întrebarea pe care și-o pun toți specialiștii. 

Ferenc Puskas (Ungaria)

În fiecare an, autorul celui mai frumos gol din fotbalul mondial este recompensat cu ”Trofeul Ferenc Puskas”. Fostul mare internațional maghiar este al doilea cel mai mare marcator internațional al tuturor timpurilor, cu 84 de goluri în 85 de apariții pentru Ungaria! 

Dar asta nu este totul, pentru că în cariera de 24 de sezoane Puskas a înscris 622 de goluri în 629 de apariții cu Real Madrid! Puskas (foto: hungarianfootball.com) a reușit să cucerească alături de ”galactici” cinci titluri consecutive în Champions League între 1961 și 1965. 

Echipa națională a Ungariei a atins vârful în anii '50 și '60, care a inclus un traseu de 32 de jocuri fără înfrângere. Această echipă a fost numită "Mighy Magyars" și au ajuns chiar în finala Cupei Mondiale din 1954. În ceea ce reprezintă, probabil, cea mai frumoasă finală a Cupei Mondiale de până acum, maghiarii au dat două goluri în poarta Germaniei de Vest în numai 8 minute, dar nemții au revenit incredibil și au câștigat cu 3-2. 

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive
Se aplică T&C | Pariază responsabil!

Case de pariuri online legale recomandate

Abonează-te gratuit pentru a primi cele mai noi ponturi