"Am ghinion sau joc slab?". Cum să îți răspunzi la cea mai dificilă întrebare din poker

Ghinion sau evoluție slabă. Acestea sunt cele două alternative pe care jucătorii de poker le au, în general, când iau o decizie la masa de joc. Dar cum îți dai seama care e consecința rezultatelor tale? Iată o întrebare la care doar cei mai buni dintre jucători reușesc să răspundă cu acuratețe.

JOACĂ ACUM LA CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX

Pentru a rezolva într-o oarecare măsură misterul, Duncan Palamourdas ne expune un studiu de caz extrem de interesant și relevator. Profesor de matematică la origini, Duncan a fost supranumit "doctorul de mate", ca urmare a modului în care gândește la masa de joc. Cu numeroase articole pe upswingpoker.com și pokernews.com, Palamourdas este unul dintre cei mai buni teoreticieni ai hold'em-ului. El predă poker la UCLA și găsește aproape întotdeauna soluții simple pentru situații care par complicate. Să îi dăm cuvântul și să vedem cât e ghinion și cât e evoluție slabă într-o anumită situație, la masa de joc. 

"Am ghinion sau joc slab?". Cum răspunzi la întrebare

"Pokerul nu este un joc ușor; nici în ceea ce privește strategia, nici în ceea ce privește înțelegerea jocului în sine.

Asta se întâmplă ori de câte ori este implicată șansa. Conceptul de "noroc" este o fiară incredibil de complexă pentru noi: nu doar că nu o înțelegem pe deplin, dar nici nu avem vreo idee cum să o îmblânzim. Mai mult, deoarece norocul este o parte integrantă a pokerului, adesea este imposibil ca jucătorii să-și evalueze obiectiv abilitățile.

Spre deosebire de jocuri precum șahul, în care diferența de valoare este legată de o logică oarecum transparentă (susținută de un sistem simplu de recompensă, bazat pe performanță), jucătorii de poker au mari probleme să facă distincția esențială între greșeli și ghinion.

În poker, uneori alegerea corectă este penalizată, iar alegerea greșită devine recompensată. Acest lucru creează inevitabil întrebări care cu greu își găsesc răspunsuri fără un studiu mai aprofundat.

Ghinion sau evoluție slabă: puterea exemplului

Iată un exemplu clasic pentru a ilustra ceea ce ne interesează. Să spunem că Alice decide să joace poker live la cazinoul ei local. Într-o mână, se uită la cărțile primite de la dealer și vede K cupă - K pică. După ce toți ceilalți până la ea foldează, ea deschide. Un jucător care o urmează - Bob - face re-raise, ceea ce o determină pe Alice să apeleze la four bet. Când vine rândul lui Bob, acesta anunță: "all-in".

Alice plătește rapid și primește vestea proastă: Bob are ași în mână! Întrebarea este: "A făcut Alice o greșeală?" Trei raspunsuri pot fi valabile în această situație:

  • Da
  • Nu
  • Depinde

Răspunsul "corect" este secundar. Să ne concentrăm în schimb asupra procesului de gândire al susținătorilor din spatele fiecăreia dintre aceste alegeri. Este destul de fascinant că toate răspunsurile de mai sus au partizanii lor.

Dezbaterea

Pentru a obține o viziune mai bună, să presupunem că Yvette crede că răspunsul este "Da", Norton este în tabăra celor cu "Nu", în timp ce Deborah consideră că colectarea mai multor informații este o abordare superioară pentru a genera răspunsul corect ("Depinde"). 

Iată cum ar putea arăta o dezbatere între cei trei.

Yvette: "Da, Alice a făcut o greșeală! Din moment ce Bob a avut o mână mai bună decât ea, este responsabilitatea lui Alice să citească corect situația. Dacă nu poate să descifreze mâna lui Bob, nu poate să învinovățească pe nimeni altcineva decât pe ea însăși".

Norton: "Așteaptă un minut! Asta este o gândire bazată pe rezultatele finale, Bob ar putea avea cu ușurință AK, QQ, JJ și ar face același lucru, ar juca la fel. Chiar dacă Alice se află în spatele mâinii lui Bob acum, este cu siguranță în fața întregii game pe care Bob ar putea să o aibă în situații similare. Astfel, prin call, Alice pierde bani acum, dar ea face fise pe termen lung cu această decizie".

Deborah: "Hmmm ... Nu sunt așa de sigură. Cred că răspunsul nostru ar trebui să depindă de circumstanțe, de dimensiunile stackurilor, de pozițiile celor doi la masă, de istoricul și tendințele jucătorilor. Sunt doar câteva exemple ale informațiilor care ne le lipsesc. Nici măcar nu știm dacă este vorba de un joc de cash sau de un turneu. E nevoie de mult mai multe detalii pentru a analiza care e decizia care se impunea".

Concluzii

Care anume este lecția aici? În afară de faptul evident că pokerul reprezintă o disciplină complicată (mai grea decât cred cei mai mulți dintre oameni), concluzia de bază este că mâna reală a adversarului lui Alice nu ne spune dacă eroina noastră, Alice, a jucat corect sau nu.

Singurul lucru care contează este modul în care Alice se situează în raport cu întreaga gamă de mâini a lui Bob, pe care el o joacă în același mod. Prin urmare, cu excepția cazului în care Alice are suficiente informații despre modul în care Bob acționează cu acele mâini diferite (A-A - A-K, Q-Q, J-J), ea nu are tehnica necesară de a evalua în mod obiectiv rangeul exact. Important e ca ea să fie în față cu K-K în majoritatea cazurilor. Iar rangeul general al jucătorilor care se comportă precum Bob situează mâna lui Alice deasupra liniei de profit.

Desigur, ea mai poate folosi tendințele generale ale jucătorilor pentru a completa carența de informații, dar aceasta ar fi doar o măsură temporară, până când va avea o citire solidă despre  jocul lui Bob. Acesta este motivul pentru care trebuie să acorzi atenție la masa de poker; este poate cel mai important lucru pe care să îl  faci. Abia când vei ști cu exactitate cum se comportă adversarii într-o anumită situație vei avea suficiente date să afirmi că poți da vina pe ghinion sau pe faptul că ai jucat slab mâna. Până să ai aceste informații extrem de precise (uneori nici nu le vei avea, chiar dacă crezi că știi totul despre oponent), trebuie să te raportezi la rangeul general. Unde se situează mâna ta în funcție de gama adversarului?".

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive
Se aplică T&C | Pariază responsabil!