Când doi jucători loose aggressive se întâlnesc, ies scântei! Mâna săptămânii în poker

Săptămână de săptămână îţi prezentăm o mână importantă dintr-un turneu mare de poker şi analizăm împreună decizia care se impunea într-o situaţie limită. Astfel, veţi înţelege mai bine cum trebuie să trataţi o mână complicată şi la ce aspecte să vă uitaţi înainte de a lua hotărârea finală.

INTRĂ ÎN CAMERA DE POKER RECOMANDATĂ DE PARIURIX.COM PENTRU A ÎŢI TESTA ABILITĂŢILE LA MASA DE JOC!

În no limit hold'em, fiecare decizie luată poate cântări decisiv, însemnând de multe ori chiar eliminarea din competiţie. Împreună încercăm să identificăm unde se comit cele mai multe erori, de ce capcane să ne ferim, astfel încât să ne maximizăm şansele la masa de joc. 

Scenariul 

Ne aflăm la masa finală de la World Poker Tour Borgata Winter Poker Open. În competiţie au mai rămas doar trei jucători: Nathan Bjerno (5.570.000 chipuri), Tyler Kenney (16.240.000 fise) şi Daniel Welnman (17.465.000 fise). 

Mâna pe care o discutăm se desfăşoară după următoarele coordonate: din button, Kenney măreşte la 350.000, în condiţiile în care blindurile sunt 75.000/150.000, iar antele are valoarea de 25.000 de fise. Din small, short stack-ul renunţă la mână, iar chip leader-ul, din BB, decide să facă un three bet, dând re-raise până la 1.200.000. Acţiunea revine la Kenney, agresorul iniţial, care fără să ezite alege să dea call.

Pe un flop 8 romb - 5 pică - 4 treflă, Daniel Welnman bate în masă (check), iar adversarul hotărăşte să mărească la 1.400.000 de fise. Este plătit, iar apariţia unui 10 de cupă pe turn generează o acţiune similară: bb-ul dă check, iar jucătorul din button aruncă de această dată 3 milioane de fise în pot. Şi acum este plătit, iar river-ul - 3 de pică - îi lasă pe ambii jucători cu mâini slabe. Weinman, care făcuse three bet înainte de flop, ia "check-ul în braţe" pentru a treia oară, iar Kenney - cu K high - decide să shoveze all-in, pentru 10.610.000 fise. După două minute în care s-a gândit, Daniel, cu a treia pereche de pe masă (cinciari), plăteşte. 

Unde s-au comis erori

Mâna descrisă este un exemplu elocvent despre cum nu trebuie să joci. Practic, ambii jucători au comis o serie de erori impardonabile la acest nivel, în ceea ce urmează urmând a analiza în profunzime acţiunea fiecăruia.

Trebuie spus din capul locului că profilul ambilor jucători intraţi în pot e LAG (loose-aggressive), însă acest lucru nu justifică în niciun moment construirea unui pot atât de mare, cu cărţi extrem de slabe, în condiţiile în care fiecare dintre subiecti avea un număr de fise de cel puţin trei ori mai mare decât short stack-ul mesei. În condiţiile în care diferenţa de bani dintre al doilea şi al treilea clasat e una mare, să intri într-o astfel de luptă a agresivităţii şi a bluff-urilor nu este deloc cel mai înţelept lucru.

Ce a făcut greşit Welnman

- fără poziţie, apelează la un three bet pre-flop, cu 9-5 offsuited. Poate că a încercat să fure potul pre-flop, însă comportamentul lui ulterior a lăsat de dorit: a fost extrem de pasiv.

- call-ul de pe river, deşi câştigător, este de neînţeles. A plătit încă 10 milioane de fise (dublul numărului de chip-uri deţinut de al treilea clasat) cu pereche de cinciari, cu 9 kicker. Evident, el putea să bată aici doar un bluff, dar modul în care s-a jucat mâna, cu opozantul cerând pe fiecare dintre străzi, nu aduce argumente suficiente în acest sens. Dacă o chintă în mâna adversarului era greu de justificat, în condiţiile acţiunii pre-flop, acesta ar fi evoluat aproape sigur similar cu o pereche mare în mână sau cu un set. Să îţi joci tot stack-ul - în condiţiile în care fisele pe care le ai îţi garantează în proporţie mare prezenţa în heads-up -, doar în speranţa că celălalt bluffează, iată o decizie de neînţeles. 

Independent de cât de bine crezi că îl cunoşti pe adversar şi ce tell-uri ţi-a dat acesta, hero call-ul de după ultima stradă nu este o decizie pe care să o salutăm. Practic, în range-ul lui Kenney, mai ales că acesta este un jucător LAG, nu erau foarte multe mâini care să fie bătute de cinciari.

Ce a făcut greşit Kenney

- a dat call la three bet-ul adversarului. Avea poziţie, însă decizia de a nu merge pe un four bet indică clar faptul că simţea că este dominat pre-flop.

- continuation bet-ul este doar într-o mică măsură de înţeles. Din moment ce ai acceptat înainte de apariţia cărţilor comune că eşti dominat (iar acţiunea celuilalt indică exact acest lucru), un C-bet aici nu are vreo logică. Adversarul sigur se va apăra, flopul nefiind unul care să sperie. Ca atare, nu vei obţine vreo informaţie suplimentară importantă, nu vei face decât să măreşti potul cu "K high".

- Kenney şi-a continuat agresivitatea şi pe turn, dar şi de această dată fără succes. Astfel, adversarul i-a transmis clar că nu vrea să renunţe la pot. Ba, mai mult, i-a dat de înţeles că are o mână extrem de puternică (deşi nu era cazul). Cu un set, de exemplu, mai mult ca sigur că Welnman ar fi jucat similar.

- acţiunea oponentului de pe river l-a debusolat complet pe Keeney. În teorie, adversarul - dacă ar fi avut o mână mare - ar fi căutat să ia valoare. Acesta a dat pentru a treia oară check, iar Keeney a înţeles că nu are de-a face cu o mână puternică. Decizia de a merge all-in este mai bună decât hotărârea celuilalt de a plăti, fără îndoială. Totuşi, din punctul nostru de vedere, altfel ar fi trebuit să joace button-ul pe river. Conştientizăm că şi-a citit suficient de bine opozantul încât să considere că sunt şanse mici ca acesta să deţină un "monstru". Cum suntem siguri că a înţeles că e în spate, iar un check behind îl va priva de câştigarea potului. Dar, în loc să shoveze 10 milioane de fise, putea să apeleze la un nou bet: un bluff deghizat într-un pariu pentru valoare. În loc să îşi rişte tot stack-ul, dacă paria pe river doar 5 milioane de fise, efectele ar fi fost cu totul altele. În primul rând, ar fi rămas în faţă cu acelaşi număr de fise ca ocupantul locului trei (jucătorul care la această mână a fost în small blind şi nu a participat la pot). În al doilea rând, credem că un value bet ar fi putut să aibă un cu totul alt efect asupra adversarului. All-in-ul a sunat a măsură disperată, în timp ce cu un value bet i-ai fi transmis clar celuilalt că vrei să mai obţii ceva din pot, că ai o carte atât de bună încât să pariezi din nou, în speranţa că vei fi plătit. Ca atare, credem că şansele ca Welnman să fi renunţat la mână în cazul unui pariu pentru valoare ar fi fost mult mai mari.

Finalul turneului

Aşadar, Keeney a fost eliminat după mâna mai sus descrisă, el trebuind să se declare mulţumit cu suma de $327.578 aferentă locului trei.

S-a intrat în heads-up, Weinman având un avantaj de 6:1 în faţa lui Bjerno. Totuşi, acesta a rezistat eroic timp de 50 de mâini, la un moment dat dând chiar impresia că ar putea să răstoarne ierarhia. În cele din urmă, Weinmann s-a impus, adjudecându-şi primul titlu WPT din carieră. El s-a ales cu un cec de $892.433, în timp ce Bjerno a primit pentru prestaţia sa meritorie nu mai puţin de $524.964. 

Pariază legal online

Te așteptă un pachet de bun venit și promoții atractive